Sonia Deaconescu: „Sunt perfecționistă”

Sonia Deaconescu, fost președinte, actualmente purtător de cuvânt al Tribunalului Mureș, duce o muncă grea, dar, spune ea, frumoasă; și cu toate că muncește într-un mediu dominat de bărbați, inteligența și pregătirea profesională au ridicat-o pe ranguri înalte…

Rep.: Care credeți că este secretul reușitei dumneavoastră în plan profesional

Sonia Deaconescu: Cred că secretul, dacă poate fi denumit secret, dar nu e secret pentru că, până la urmă, sunt însușirile care caracterizează fiecare persoană, la mine ar fi o parte din calități și unul dintre defecte. La defecte n-o să insist așa mult, vă spun numai unul din ele. La calități care cred că au contribuit ar fi deschiderea, dorința de a învăța, de a experimenta tot timpul lucruri noi, abilități de comunicare, inteligență și pregătire profesională. Aici la graniță între calități și defecte ar fi un echilibru poate precar, dar totuși un echilibru optim între încredere în mine și îndoieli tot față de propria mea persoană. Și un defect, care în viața profesională poate că nu ajută, faptul că sunt perfecționistă.

Rep.: Cum ați reușit să vă impuneți într-o lume dominată de bărbați, cât de greu v-a fost?

S.D.: La întrebarea asta să știți că mă puneți puțin în încurcătură, pentru că cel puțin lumea în care eu mă mișc, lumea profesională, nu am perceput-o niciodată ca fiind o lume dominată de bărbați. Sau poate pentru că statistic nu e, și aici cifrele cred că îmi dau dreptate, sau poate pentru că și dacă există bărbați, ei sunt de o anumită factură. Dar, categoric, nu am fost tratată niciodată altfel pentru că sunt femeie și niciodată nu am întâmpinat obstacole, piedici sau lucruri neplăcute din acest punct de vedere. Nu am fost pusă niciodată în situația să mă simt altfel pentru că sunt femeie. Nu știu dacă este valabil pentru toate mediile profesionale din societatea noastră, dar ce aș putea să zic este că, în general, eu nu m-am simțit niciodată nici inferioară și nici superioară datorită faptului că sunt femeie. Cred că de aici trebuie să pleci, femeie fiind să-ți spui sau să-ți renegi feminitatea. Trebuie să ai convingerea care să plece din tine, că nu există nici o diferență pe alte planuri între femei și bărbați, că au aceleași capacități intelectuale, astfel încât eu nu văd aici nici o barieră, iar dacă tu în tine nu crezi lucrul ăsta, cred că nici alții nu te vor trata altfel.

Rep.: Cum se împacă viața de familie cu cariera

S.D.: Eu zic că foarte bine și poate cuvântul nu este se împacă, ci se echilibrează, pentru că totuși cariera și profesia mea nu doar cariera, este dificilă din mai multe puncte de vedere, dar cu încărcătură emoțională negativă de multe ori. Aici familia joacă un rol foarte important, pentru că aduce bucurie, aduce lucruri pozitive, lumină în întunericul care câteodată reprezintă munca noastră. Pentru mine familia, cu dragostea pe care o oferă, cu suportul, constituie un lucru foarte important. Recunosc că în momentele cele mai grele mă încarc și-mi revin atunci când sunt cu copilul meu și pot să-mi petrec timp cu el, jucându-mă de adevărat sau mergând cu rolele. Ceea ce vreau să spun este că trebuie echilibrate aceste lucruri – cariera și viața de familie, nu doar din punctul de vedere al relațiilor, ci și al timpului petrecut în afara activității profesionale și al petrecerii unui timp de calitate prin a face lucruri care te reprezintă și care-ți plac. Și atunci se realizează un echilibru între ceea ce reprezintă viața profesională și celelalte aspecte ale vieții.

Cătălin Hegheș