Amânarea noului Cod Silvic = dispariția pădurilor

Deputatul PNL de Mureş, Ioan Cristian Chirteş, a avertizat marţi că orice intenţie de amânare a adoptării noului Cod Silvic duce zilnic la dispariţia a zeci de hectare de pădure. ‘România se situează printre ultimele 8 state din Uniunea Europeană cu privire la gradul de acoperire a suprafeţei ţării cu păduri, fiind mai mic cu 12 % decât media europeană, ceea ce reprezintă 66% din gradul de acoperire necesar al României în anul 2014 (…) Orice intenţie de amânare a adoptării noului Cod Silvic duce zilnic la dispariţia a zeci de hectare de pădure din toate regiunile ţării. Orice amânare a adoptării legislaţiei subsecvente duce la afectarea întregului patrimoniu forestier al României. Nu vreau să acuz pe nimeni, însă, prin modul cum acţionăm, noi, toţi cei care ţinem în mâini frâiele legislaţiei româneşti, condamnăm generaţiile viitoare la un mediu poluat, dominat de peisajele dezolante ale fostelor noastre păduri seculare, şi cu siguranţă copiii noştri ne vor condamna şi judeca aspru’, a arătat Ioan Cristian Chirteş, într-un comunicat de presă.

Potrivit acestuia, corpul silvic are obligaţia de a identifica cauzele care au dus la situaţia gravă a fondului forestier, iar politicienii – de a-i asculta şi de a face o legislaţie funcţională pentru apărarea pădurilor. ‘Ca un om care a slujit mulţi ani pădurea, îmi permit să vă avertizez că nu ne mai putem permite să tratăm cu indolenţă şi nepăsare această problemă. Trebuie să adoptăm de urgenţă un nou Cod Silvic, care să acopere toate aspectele legate de domeniul silvic şi care să plece de la recunoaşterea funcţiilor ecologice şi sociale a pădurii, de la recunoaşterea situaţiei reale şi de la cuantificarea corespunzătoare a acesteia şi alinierea legislaţiei silvice româneşti la cea Europeană’, a susţinut deputatul liberal.

De asemenea, deputatul a arătat că trebuie recunoscută şi adoptată obligativitatea administrării şi gospodăririi tuturor suprafeţelor de pădure, indiferent de forma de proprietate, numai prin ocoale silvice de stat sau de regim silvic. De asemenea, el a susţinut necesitatea iniţierii unui act normativ care să reglementeze modalităţile de efectuare a controlului circulaţiei materialului lemnos, atât în interiorul pădurilor, cât şi pe drumurile forestiere şi publice, de către personalul silvic calificat, în acest sens fiind necesară realizarea unui regulament extrem de dur privind circulaţia materialului lemnos. ‘România are azi nevoie şi de o Strategie Naţională de Dezvoltare a Fondului Forestier Naţional care să ducă efectiv la reîmpădurirea uriaşelor suprafeţe afectate de defrişări masive, la refacerea tuturor terenurilor forestiere degradate. Suntem singurul stat european care nu avem o asemenea strategie pe termen mediu şi lung’, a accentuat Chirteş.

Ioan Cristian Chirteş crede că efectele ‘erorilor umane’ care au loc în prezent în ceea ce priveşte administrarea pădurilor vor fi sesizate şi, mai ales, decontate în următorii 25 – 30 de ani.

Parlamentarul a arătat că principala cauză care au determinat despăduririle şi au dus la un adevărat dezastru ecologic produs prin tăieri ilegale este lipsa unui cadru legislativ silvic coerent, simplu şi clar, care să poată asigura protecţia şi paza fondului forestier naţional, dar şi subminarea autorităţii silvicultorului în păduri, prin acţiuni de intimidare, multe pornind de la factorul politic, care a intervenit direct şi nemijlocit în activitatea din sectorul silvic.

În plus, susţine deputatul, altă cauză reprezintă retrocedarea suprafeţelor de pădure către proprietari, prin efectul legii 18/1991,1/2000, 247/2005 cu modificările şi completările ulterioare, fără să fie urmată de o legislaţie silvică clară în ceea ce priveşte obligaţia administrării pădurilor proprietate a persoanelor fizice prin structuri silvice, însă şi aplicarea, de-a lungul anilor, a studiilor sumare de amenajare a pădurilor.

AGERPRES