Romii din România în presa străină

Adeseori presa străină a creat o imagine negativă României ca urmare a acţiunilor romilor din România în străinătate (vom folosi termenul de rom în articol, fiindcă cel consacrat şi ştiut de toată lumea este considerat prin lege discriminatoriu şi pasibil de amendă). Situaţia este cu atât mai de interes pentru mureşeni, cu cât judeţul Mureş găzduieşte cea mai mare comunitate de romi dintre toate judeţele ţării. În articolul care urmează am încercat să prezentăm aspectele care se regăsesc în presa străină, în ultima perioadă, referitoare la romii din România, imigranţi în statele europene.

Cuvântul de ordine: discriminare

Adeseori presa engleză a creat o imagine negativă României, prezentând migraţia romilor din ţara noastră ca un posibil dezastru social pentru Marea Britanie. Totuşi, în ultima vreme, articolele din Marea Britanie încep să trateze mai obiectiv situaţia, confirmând faptul că lucrurile nu stau nici pe departe atât de prost pe cât se credea în urmă cu câteva luni. Astfel, la sfârşitul săptămânii trecute (12 aprilie) ,,The Independent” prezenta o analiză prin care se recunoştea că romii din România nu invadează Marea Britanie şi nu fură locurile de muncă ale englezilor, cum se credea în urmă cu puţin timp. Totodată, ziarul britanic ,,The Independent” precizează şi unele elemente care creează impresia unei discriminări a românilor faţă de romi. Astfel, se spune că românii şi bulgarii au o şi mai mare antipatie faţă de romi din momentul în care Marea Britanie a dorit să limiteze accesul românilor şi a bulgarilor peste graniţele proprii (limitare considerată a fi din cauza numeroşilor romi imigranţi din România şi Bulgaria).
În plus, ziarul prezintă şi un scurt interviu cu o familie de romi care, spuneau ei, au fost discriminaţi de autorităţile româneşti fiindcă deşi munceau şi plăteau toate utilităţile au fost scoşi din casele lor din centrul unei localităţi şi mutaţi lângă o groapă de gunoi.

Motive

Nici presa suedeză nu scapă ocaziile de a critica migraţia romilor. Anul trecut, o revistă suedeză a publicat pe prima pagină un articol despre venirea romilor în Suedia sub titlul: ,,Vin. Fură. Pleacă”. Iar imaginea de fundal întruchipa un tânăr rom cu un pistol care ulterior s-a dovedit a fi de jucărie.
De asemenea, studiind articolele străine se observă că numeroşi romi declară că fug din Europa estică pentru a scăpa de opresiunea popoarelor din această parte a lumii, adeseori fiind omise motive precum sărăcia sau crima organizată (cerşetoria etc.). Desigur, este un motiv mai bun pentru a fi acceptaţi în străinătate, motiv cel mai probabil susţinut sub influenţa organizaţiilor care luptă pentru drepturile romilor.

România, dezavantajată

În plus, ,,The Independent” afirmă că grupări de extremă dreapta sunt active în Ungaria, Bulgaria şi Cehia, iar în aceste ţări atacurile împotriva sătenilor romi sunt la ordinea zilei. În România grupările de extremă dreapta nu au fost implicate des în astfel de acţiuni, dar, spun britanicii, romii sunt excluşi şi discriminaţi din toate domeniile vieţii publice. Astfel, România iese de cele mai multe ori dezavantajată din articolele care tratează aspecte referitoare la romi. Astfel, ziarul amintit anterior a prezentat acţiunea unei grupări de extremă dreaptă din România vestică care de curând a propus plata unei sume de 300 de euro oricărei femei rome care acceptă să fie sterilizată. Iar în Baia Mare primarul a construit un zid în jurul zonei locuite de romi – spre încântarea locuitorilor din oraş. În context, Bucureştiul este amintit ca un oraş urât, plin de blocuri sovietice, în care romii stau în cartierele sărace.

UE nu face faţă

Pe de altă parte, site-ul britanic Express.co.uk arată, într-un articol din 11 aprilie 2004, că unii romii din România încearcă să câştige 40,000 de lire într-un an de şedere în Marea Britanie, prin diferite mijloace.
Site-ul Economist.com a criticat lipsa unei politici coerente a Europei faţă de romi spunând că comunitatea de romi este alungată din diferitele ţări ale Europei: ,,România şi Franţa au trimis înainte şi înapoi romii, începând cu anul 2007, când România a intrat în Uniunea Europeană”.
Siteul romea.cz a tratat, de asemenea, problema romilor într-un articol intitulat ,,Cei mai mulţi ţigani din Europa suferă de sărăcie şi izolare”. ,,Ţiganii suferă de discriminare zilnică pe piaţa de muncă, în presă şi politică”, a spus Thorbjörn Jagland, secretarul general al Consiliului Europei, citat în articolul menţionat anterior.
Siteul de origine turcă www.turkishweekly.net analizează într-un articol din aprilie 2014 cum romii sunt discriminaţi în Europa, într-un articol intitulat ,,Europa urăşte romii?” Articolul afirmă că romii sunt cel mai mult discriminaţi în Cehia, Grecia şi Franţa.

De ce Franţa?

Agoravox.com s-a întrebat ,,De ce ţiganii români au ales Franţa?” Autorul a explicat faptul că mulţi romi din România au ales Franţa sau alte ţări latine prin faptul că romii din România cunosc limba română. Limba română fiind de origine latină, deci înrudită cu limbile latine, romilor români le este uşor să înveţe şi să înţeleagă rapid franceza, italiana, portugheza şi chiar spaniola.
Şi celebrul ziar francez ,,Le monde” a tratat adeseori problema romă. Într-un articol de la finalul anului 2012, intitulat ,,Tsiganes en France: ,,La vision qu’on s’en fait reste ambivalente, entre fascination et rejet” autorul arată că romii fascinează adeseori prin tradiţiile lor, dar în acelaşi timp ajung să fie respinşi din cauza ilegalităţilor şi a modului lor de viaţă insalubru.

Calamitate imobiliară

Presa germană a prezentat romii români ca fiind o „calamitate imobiliară” în Germania. Această situaţie e prezentată şi de ziarul britanic The Daily Mail care a arătat că în urmă cu câteva luni, cartierul Rheinhausen din localitatea germană Duisburg era unul respectabil, însă totul s-a schimbat de când câteva sute de romi români şi bulgari au ocupat unul dintre blocuri. Speriaţi de mizerie şi de nivelul de infracţionalitate, germanii au fost nevoiţi să se mute din clădire, lăsând loc imigranţilor care deabia aşteaptă să profite de ajutoarele sociale oferite de Guvernul german. „Casa scării a devenit atât de murdară. Erau şobolani peste tot, iar zgomotele noaptea mă înnebuneau. Au furat tot de pe coridor: plantele şi tablourile pe care le-am cumpărat ca să arate frumos, chiar şi mopul pe care l-am lăsat afară doar 15 minute. Defechează şi urinează pe coridoare şi pe scări. Şi copiii, şi adulţii…”, povesteşte Marlene Bothge, o pensionară care a locuit în blocul „asediat” de romii est-europeni.
Publicaţia britanică scrie că din cele 46 de apartamente, doar trei mai sunt ocupate de familii de germani, în rest toţi locatarii s-au mutat în timp. În locul lor au venit romi din Fântânele, mai scriu jurnaliştii britanici.
Mulţi dintre romii bulgari şi români ajunşi la Duisburg nu vorbesc germana şi sunt necalificaţi, deci nu au mari şanse de a se angaja. Aşa că recurg la „metode creative” ca să-şi asigure traiul. În aşteptarea ajutoarelor sociale de la guvernul german, primarul oraşului Duisburg spune că romii îşi trimit copiii „în misiuni de furat”. În plus, edilul german Soeren Link a ajuns în presa internaţională după ce a spus că românii şi bulgarii aruncă gunoaie „mai înalte ca el” şi că îşi trimit copiii în „misiuni de furat”.

În Tîrnăveni

În luna ianuarie Iniţiativa Europeană a mobilizat o echipă din SUA şi Germania să meargă în satele din jurul Târnăveniului pentru a se întâlni cu familiile sărace de romi.
Conform acestora, Târnăveniul are una dintre cele mai mari populaţii de romi din întreaga ţară. Fotografiile surprind condiţiile de trai ale romilor, dar şi zona înconjurătoare. Imaginile prezintă şi rămăşiţele combinatului chimic, de unde familiile de romi din zonă adună fier vechi de peste 12 ani. Fotografiile au fost realizate de Alexander Zehrer de la Zalexfilm din Berlin, care mai are în portofoliul de activitate instantanee şi portrete din multe alte ţări ale lumii.

La nivel mondial, statisticile arată că există aproximativ 12 milioane de romi. Cei mai mulţi trăiesc în Statele Unite ale Americii – aproximativ un milion, în Brazilia – 800.000, Spania – 650.000 şi România – 621.000. Dar raportat la nivelul întregii populaţii ale ţărilor, procentual romii sunt cel mai numeroşi în Bulgaria – unde sunt aproximativ 4,67% din totalul populaţiei şi România – 3,3% din totalul populaţiei.

În România, romii formează a doua minoritate naţională, după cea a maghiarilor, dar numeroase statistici neoficiale ridică numărul romilor din România la două milioane, lucru explicat prin faptul că unii romi se declară la recensământ de etnie română sau maghiară.
Conform informaţiilor prezentate de Institutul Naţional de Statistică, la recensământul populaţiei din 2011 în judeţul Mureş trăiau cei mai mulţi romi (aproximativ 8% din totalul populaţiei judeţului), pe locul doi fiind judeţul Călăraşi. Totuşi, statisticile arată că doar 49% din romii mureşeni vorbesc limba romani, pe când în judeţe precum Caraş-Severin sau Ialomiţa procentul se ridică la 80%.
În judeţul Mureş, localităţile rurale cu cele mai mari comunităţi de romi sunt Band şi Vânători. ,,Sunt foarte mulţi la noi. Sunt şi unii foarte săraci, dar sunt şi care au bani fiindcă merg în străinătate şi lucrează, apoi se întorc şi îşi fac case”, ne-a spus un locuitor din comuna Vânători.

Vasile Dancea