Dezvoltarea rețelei de autostrăzi și căi ferate ce conectează între ele puncte cheie ale României și, mai departe, țara noastră cu restul Europei este un proces în plină desfășurare. Planurile de dezvoltare a acestor tipuri de „infrastructură mare” prevăd traversarea Munților Carpați și, implicit, fragmentarea și perturbarea unor ecosisteme valoroase incluse în arii naturale protejate, inclusiv siturile de interes european Natura 2000. Pentru a evita și, după caz, și diminua aceste presiuni și amenințări asupra naturii, proiectul TRANSGREEN își propune să dezvolte soluții pentru crearea unei rețele de transport cu impact cât mai redus asupra mediului și pe care să se circule în siguranță, în România, Cehia, Solvacia, Ucraina, Ungaria.
Biodiversitatea din Carpați este în centrul proiectului Transgreen
Transgreen caută soluții cu impact redus asupra naturii în dezvoltarea infrastructurii mari de transport în regiune.
Proiectul TRANSGREEN aduce împreună organizații implicate direct în dezvoltarea planurilor de infrastructură mare și în conservarea naturii: autorități publice naționale (precum Ministerul Transporturilor și Ministerul Mediului din România) și regionale, organizații internaționale, centre de cercetare și universități, companii de autostrăzi, organizații de mediu. Aceste instituții au capacitatea, experiența și autoritatea de a dezvolta soluții concrete de reducere a impactului asupra mediului și de a propune elemente de „infrastructură verde” potrivite, cu atenție specială pentru coridoarele ecologice ce asigură posibilitatea deplasării speciilor celor mai vulnerabile la impactul autostrăzilor și căilor ferate: carnivorele mari (precum ursul brun, lupul și râsul) și anumite specii de ierbivore.
Concret
Pachetele de măsuri concrete ce țin de planificarea, construcția, managementul și monitorizarea infrastructurii mari se vor concentra pe patru proiecte-pilot: autostrada Tîrgu Mureș-Iași (Romania), calea ferată Curtici (Radna)-Deva (Romania), autostrada Miskolc (Ungaria) – Kosice (Slovacia) – Uzhgorod (Ucraina), autostrada Beskydy (Cehia-Slovacia). În plus, proiectul urmărește crearea unor strandarde de abordare integrată a planificării proiectelor de infrasturctură și promovarea acestora spre integrare în politicile publice din regiune.
Parteneri:
România – Asociația Grupul Milvus, WWF România; Austria – WWF International Programul Dunăre-Carpați – coordonator, Secretariatul Convenției Carpatice; Cehia – Friends of the Earth, Agenția pentru conservarea naturii a Republicii Cehe, Centrul de cercetare în domeniul transporturilor; Slovacia – Compania națională de autostrăzi, Agenția de stat pentru conservarea naturii a Republicii Slovace, Centrul de excelență a Uniunii Europene SPECTRA – Universitatea Tehnologică din Bratislava; Ungaria – CEEweb for Biodiversity (Rețeaua Central-Est Europeană pentru Biodiversitate).
Parteneri asociați: România – Ministerul Mediului, Ministerul Transporturilor; Austria – Ministerul Transporturilor, Inovației și Tehnologiei; Cehia – Ministerul Mediului; Polonia – Ministerul Infrastructurii și Construcțiilor; Slovenia – Ministerul Infrastructurii; Ucraina – Ministerul Ecologiei și Resurselor Naturale, Administrația Regională Transcarpatică – Departamentul de ecologie și resurse naturale; Ungaria – Compania Națională pentru Dezvoltarea Infrastructurii.
Proiectul este co-finanțat de Uniunea Europeană (fondurile ERDF, IPA)
Proiectul este finanțat prin Programul Transnațional Dunărea (succesorul Programului de Cooperare Transnationala Sud-Estul Europei – SEE), ce finanțează proiecte ce au ca obiectiv îmbunătățirea politicilor publice și a cooperarii instituționale, implementate de un parteneriat transnațional extins, Axa prioritară 3 – Conectivitatea în Regiunea Dunării.
Cristina Vancea, sursa milvus.ro