„Igazi Csiki Sőr” a pierdut bătălia cu Heineken

O luptă a mărcilor, începută cu mulţi ani în urmă, s-a terminat săptămâna trecută. Hotărârea judecătorească definitivă obligă fabricantul de bere din comuna Sânsimion, judeţul Harghita, „ca în termen de 30 de zile de la data comunicării sentinţei, să distrugă toate materialele şi obiectele ce poartă  însemnele „Igazi Csiki Sőr”. Totodată  „să sisteze producţia şi comercializarea berii, să înceapă constituirea unui fond de garanţii pentru  despăgubirea reclamantului, multinaţionala Heineken”, se poate citi din comunicatul firmei.

Motivul? Folosirea pe „nedrept” a mărcii deţinute de multinaţională de către fabricantul din Sânsimion. Cele două denumiri: „Igazi Csiki Sőr” şi „Ciuc Permium” potrivit Heineken România, ar fi unul şi acelaşi lucru.  „Nu acceptăm folosirea uneia dintre denumirile mărcilor noastre de către o altă companie, cu scopul de a crea confuzie în rândul consumatorilor„, au arătat cei de la Heineken.

Jocul nervilor

Hajdú Gábor, avocatul firmei din Sânsimion, a respins acuzaţiile afirmând că berea lor e mai bună şi la aspect, şi calitativ și nu poate fi confundată cu berea olandezilor.  A urmat un şir lung de procese, întâmpinarea a fost respinsă în prima instanţă de Tribunalul Judeţean Harghita, recursul a fost mutat la Tribunalul din Tîrgu Mureş, de aici Înalta Curte a strămutat procesul la cererea reclamantului la Curtea de Apel Suceava pentru ca notorietatea patronului de la Sânsimion să nu influenţeze decizia judecătorilor.

Heineken a pierdut procesul fiind obligată la plata cheltuielilor judecătoreşti. În cele din urmă, în 27 ianuarie 2017 se pare că s-a ajuns la o decizie.

„Adevărata bere Ciuc” sau „Ciuc Premium”?

„Traducerea, în limba română, a denumirii care se află pe eticheta produsului nostru nu corespunde cu „Ciuc Premium”, la fel cum această denumire, tradusă în limba maghiară, nu seamănă cu „Adevărata bere Ciuc (Igazi Csiki Sör)”, iar etichetele nu seamănă între ele”, a declarat Lénárd András pentru Radio Tîrgu Mureş.  „Săptămâna aceasta (11 noiembrie 2014), Heineken România a cerut instanţei care judecă speţa, o ordonanţă preşedinţială prin intermediul căreia să se închidă fabrica ce produce „Adevărata bere Ciuc”, să se confişte bunurile aflate aici şi să se înfiinţeze un fond de garantare din care Heineken România să fie despăgubită”, a explicat patronul Lénárd András.

Bătălia s-a încheiat. Lupta continuă?

„Acest proces s-a încheiat acum cu Hotărârea definitivă a Curţii de Apel Tîrgu Mureş, în timp ce tribunalele din Uniunea Europeană de două ori ne-au dat dreptate în ceea ce priveşte folosirea mărcii Igazi Csiki Sőr. Chiar şi de două ori au constatat că firma este îndreptăţită de folosirea acestei mărci. Toate aceste decizii, care ar trebui respectate în Uniunea Europeană, de două ori au fost nesocotite de justiţia română”, a explicat Lénárd András, referindu-se la decizia Tribunalului Judeţean Harghita şi a Curţii de Apel Tîrgu Mureş.

Au trecut aproape trei ani de atunci cu un şir de procese, tot atâtea lupte ba câştigate, ba pierdute de părţile „combatante”, în care Heineken acuză violarea dreptului de proprietate intelectuală, concurenţă neloială şi desfăşurarea unei activităţi comerciale necinstite.

Ce va urma?

Sentinţa poate sosi în orice moment, după aceea pot interveni executorii de la Heineken ca să oprească producţia şi distribuţia. Nu există cale de atac, dar procesul pentru denumirea mărcii va continua la Curtea Europeană şi s-ar putea ca după mulţi ani să ni se dea dreptate”, şi-a exprimat speranţa avocatul firmei referindu-se la întrebarea: ce va urma?

„Căutăm soluţii, încercăm să definim ce presupune această decizie, care – de altfel – este definitivă. Încă nu am primit-o, după publicarea ei va deveni oficială, iar Heineken a cerut ca în termen de 30 de zile de la comunicare tot ce are legătură cu marca Igazi Csiki Sőr  să fie distrus”, a continuat avocatul. „Până-n ultima clipă au susţinut că denumirea induce în eroare consumatorii, ar putea fi confundată cu denumirea produsului Heineken. „În ultimii doi ani niciun consumator nu a reclamat că ar fi confundat cele două produse”, a mai spus avocatul.

Cine sunt „combatanţii?”

Pe baricade se află o multinaţională olandeză şi un producător local din aşa-zisul „Ţinut Secuiesc”, care, întâmplător, produc aceeaşi băutură obţinută din orz, hamei şi apă.  Mai exact: bere. Denumirea ambelor produse conţine cuvântul ce se referă la o zonă geografică a ţării, şi anume Ciuc, ceea ce a dus la divergenţe.

Grupul Olandez  HEINEKEN

Al treilea mare producător de bere din lume, grupul olandez Heineken este cel mai mare berar din Europa. Compania a intrat pe piaţa din România în 1998 sub altă denumire (Brau Union), pe care a schimbat-o în Heineken în 2007. Anul următor a cumpărat fabrica de la Ungheni – Mureş a producătorului autohton Bere Mureş. Una dintre cele 20 de unităţi de producţie din România, începând din 2003, se află la Miercurea Ciuc. Cei aproape 200 de angajaţi produc anual peste două milioane de hectolitri de bere pe cele cinci linii de producţie, trei linii pentru sticle, una pentru PET şi încă una pentru KEG – butoaie din metal.

Spre comparaţie, în urmă cu 40 de ani când au fost puse bazele fabricii, capacitatea iniţială de producţie era de 225.000 de hectolitri pe an.

 

S.C. LIXID PROJECT S.R.L.

În secuime, pe locul unei fabrici de spirt dezafectate, antreprenorul local, Lénárd András a construit o fabrică de bere la care este acţionar majoritar sau coproprietar în procente egale, firma fiind înregistrată tot în…Olanda.

Firma a fost înregistrată în toamna lui 2013, potrivit Átlátszó Erdély. Făcând investigaţii, pe urmele firmei din Sânsimion, cei de la Átlátszó Erdély au aflat că la şase luni după înfiinţarea firmei româneşti, în aprilie 2014 a fost înregistrată o firmă cu nume asemănător Lixid Project, cu sediul în Rotterdam (Olanda), manageriat de Calija Dejan, originar din Sarajevo.

La rândul ei şi această firmă, Lixid Holding BV are doi proprietari fondatori. Unul se află cu sediul la Londra, Bluehill Investment Limited, al cărui unic acţionar este avocatul irlandez Conor Delaney. „Aceasta pare o firmă de apartament cu interese în fabricarea berii din România”, potrivit unui jurnalist de investigaţii britanic, care nu a mai găsit alte detalii.

Al doilea fondator AZC a.s. este o firmă mică din Slovenia, chiar firmă de apartament care se ocupă de consiliere, fiind parte a unui grup producător de băuturi alcoolice şi răcoritoare. Berea de la Sânsimion a apărut în noiembrie 2014 pe piaţă şi a declanşat lupta pentru brand între cei doi producători.

Mai întâi a fost înregistrată marca

Înainte de începerea producţiei de bere, producătorul din Sânsimion  a înregistrat marca la Registrul European al Mărcilor, ceea ce i-a conferit dreptul de a produce şi comercializa produsul în toate statele Uniunii Europene. Oficiul din Alicante, Spania a constatat că marca fabricii din Sânsimion nu se poate confunda nici la aspect, nici după pronunţie sau conţinut cu marca produsului multinaţionalei.

Firma este certificată, susţine Lénárd András

Asociația Berarilor din Europa, în 2013, a realizat o statistică potrivit căreia în România existau doar doi producători independenți de bere, în timp ce în Marea Britanie existau 1.440.  Din 24 de state incluse în statistică, România se află practic pe ultimul loc, dacă nu punem şi Malta care nu avea niciun producător.

În același timp, România este al optulea mare producător de bere și al șaptelea consumator de bere pe cap de locuitor din Europa. De atunci au apărut Clinica de Bere, Zăganu, Ground Zero, Csiki Sőr și Sikaru sunt producători autohtoni, dar cantitățile fabricate de ei sunt mult mai mici față de cele puse pe piață de multinaționale.

Diferența constă în calitatea ingredientelor folosite și în timpul alocat procesului de fabricare, susţin producătorii autohtoni. „Nu mai este bere când folosești enzime”, afirmă Lénárd András,  care  primește constant oferte de la distribuitori de enzime, rugându-l să ia în considerare produsele lor.

Calitatea  premium a berii de la Sânsimion e asigurată de puritatea apei din zonă şi de hameiul de la Sighişoara, având concentraţia de alcool de 6%. „Firma este certificată în conformitate cu standardele ISO 14001, ISO 9001, ISO 22000, mai mult decât atât, fabrica este dotată cu laborator propriu, pentru monitorizarea şi verificarea la zi a parametrilor calitativi de producere a berii”- se află pe siteul de prezentare a firmei.

Cine este Lénárd András?

Născut în septembrie 1977 la Miercurea Ciuc, Lénárd András se consideră secui, dar şi armean şi sas după bunici. După împlinirea vârstei de 18 ani, a vrut să-şi încerce norocul în America.  A căutat prin cartea de telefoane „Pagini Aurii” nume de maghiari locuitori în Statele Unite ale Americii care ar fi fost de acord să-i asigure un loc de muncă. „Al şaselea nume ales la întâmplare mi-a dat răspuns afirmativ, aşa am ajuns cu câteva sute de dolari în buzunar la familia din Connecticut, unde am lucrat ca zugrav. Şi acum zugrăvesc cu plăcere”, a povestit Lénárd András. După cinci ani şi câteva luni s-a întors în ţară şi s-a apucat de afaceri, deşi bunică-sa îl vedea popă, aşa de frumos ştia să citească din cărţile bisericeşti. „Nici aşa nu-i rău”- a conchis Anuşka néni.

Într-o producţie filmată în noiembrie anul trecut pentru TV2,  filmare în două părţi ce poate fi urmărită pe You Tube, avem ocazia de a-l cunoaşte pe controversatul om de afaceri.

Într-o zonă în care noul pătrunde cu greu, a încercat să realizeze ceva mai mult decât cultivarea cartofilor – chiar şi bio – în fundul grădinii. „Secuiul e suspicios. Poţi să treci prin sat, poate nici nu-ţi răspunde la salut. Oare ce caută ăsta aici? Dar dacă te cunosc vei fi cel mai bine primit”, îi explica Lénárd András reporterului, într-o discuţie presărată cu glume. După prezentarea zonei de o frumuseţe rară, cu brazi şi sate ascunse dincolo de orizont, unde curge Oltul, cu păşuni şi vaci la păscut, Lénárd András conduce vizitatorul prin fabrica modernă, plină de ţevi de inox şi cazane strălucitoare, la care se face mai multă curăţenie decât producţie, pentru a asigura calitatea berii. În centrul fabricii, care are şi laborator propriu, se află un loc pentru servirea mesei de unde se poate urmări toată producţia, ascultând muzică la alegere şi degustând berea proaspătă.

Toată afacerea e astfel gândită încât să fie cât mai rentabilă.

Imediat după revenirea în ţară, Lénárd András a cumpărat o casă din vecini, de acolo s-a aventurat în afaceri imobiliare, apoi la construcţii de microhidrocentrale, de producţia berii şi de … drone! Toate astea în locul acela conservator, oferind şi locuri de muncă oamenilor.

Cu mult timp înainte de apariţia berii, colaboratorii săi, studenţi de la Marketing din cadrul  Universităţii Sapientia Miercurea Ciuc au împânzit zona cu vestea că va fi o bere locală ce va duce mai departe tradiţia producerii de bere. S-a adresat mândriei secuilor, aşa se face că aveau 1.000 de contracte de achiziţie, înainte de deschiderea fabricii. Deschiderea a fost o sărbătoare, urmată de noi proiecte. De pildă, transportul berii la comandă cu drona. Acest aparat de zbor minuscul fără pilot – dirijat de pe sol de ing. Bustya Attila,  ar fi transportat berea într-o oră oriunde  în judeţ. Deocamdată nu poate fi pus în aplicare pentru că nu există legea dronelor.  Firma Spider Drone Security, aparţinând tot producătorului de bere, aşteaptă legea, ca a doua zi să înceapă transportul unei lăzi de bere cu drona.  Firma deţine titlul mondial pentru timpul de zbor al dronei, îmbunătăţit de la 99  la 126 de minute! Aparatul poate zbura  30-40 de km, iar curentul necesar funcţionării este asigurat de micro-hidrocentrala din zonă.

Un concurs inedit de promovare a berii anul trecut, în perioada 15 februarie – 31 august promitea ca premii de la peştişorul de aur – care ar fi avut şi bonus o dorinţă – până la căţei şi purcei, inclusiv o vacă sau un cal.

Nu trebuia decât să bei berea şi să verifici ce scrie sub capac. „Mai încearcă odată”, se putea citi pe un lot întreg de capace. Concursul denumit „Arca lui Noe” nu şi-a mai desemnat câştigătorii în septembrie, aşa cum a fost anunţat pe fluturaşii scrişi în limba maghiară.

Un denunţ venit din judeţul Covasna la Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor, condus de Laurenţiu Moldovan, a rezultat amendarea firmei cu 5.000 de lei, oprind concursul  până la remedierea situaţiei, adică promovarea concursului şi în limba română.

Potrivit portalului vhegy.com şi atunci, şi acum firma din Sânsimion a exagerat şi a deformat realitatea. Pe pagina sa de facebook a anunţat sistarea tuturor reclamelor în folosul firmei, la fel şi acum, când a anunţat închiderea fabricii. „Nu e vorba de închiderea fabricii şi nici de distrugerea aparaturii sau a dispozitivelor folosite pentru producerea berii, ci de îndepărtarea însemnelor ceea ce se poate face cu uşurinţă”, se arată pe site.

Concluzia ar fi că nu e pentru prima oară când cei de la marketing caută să folosească „soluţii alternative” pentru a justifica nu tocmai legalul modus operandi al şefului lor.

Acestea sunt faptele. Adevărul, ca întotdeauna, e undeva la mijloc. Reclama însă, chiar şi negativă, aduce notorietate.

 

Decizia din 03 iulie 2015 Tribunalul Harghita

Interzice pârâţilor LIXID PROJECT S.R.L. şi ANDRAS LENARD să comercializeze şi să deţină în acest scop produse purtând denumirea CSIKI SOR, precum şi să promoveze în orice mod a acestor produse pe piaţa berii din România sub denumirea de CSIKI SOR. Obligă pârâtul ANDRAS LENARD să înceteze sau să nu iniţieze utilizarea numelor de domeniu www.csikisor.com şi www.csikisor.ro.

Obligă pârâţii LIXID PROJECT S.R.L. şi ANDRAS LENARD să retragă din reţelele circuitelor comerciale şi să distrugă, pe cheltuiala lor, în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe, toate produsele ce poartă denumirea de CSIKI SOR sau CSIKI, inclusiv acele produse deţinute în stoc şi care nu au fost puse în comerţ pe teritoriul României sub această denumire de LIXID PROJECT S.R.L. sau orice altă entitate la care pârâtul ANDRAS LENARD este acţionar, asociat sau afiliat.

În cazul nerespectării de către pârâţii LIXID PROJECT SRL şi ANDRAS LENARD a acestui termen, reclamanta HEINEKEN ROMÂNIA S.A. este autorizată să solicite concursul agenţilor statului pentru a retrage şi distruge toate produsele menţionate, pe cheltuiala pârâţilor.

Dispune publicarea prezentei hotărâri, după rămânerea definitivă, pe cheltuiala pârâţilor LIXID PROJECT S.R.L. şi ANDRAS LENARD, în Jurnalul naţional, Evenimentul zilei şi Adevărul.

Respinge restul pretenţiilor formulate de reclamanta HEINEKEN ROMÂNIA S.A. în contradictoriu cu pârâţii LIXID PROJECT S.R.L. şi ANDRAS LENARD. Respinge acţiunea formulată de HEINEKEN ROMÂNIA S.A. în contradictoriu cu Institutul Naţional de cercetare Dezvoltare în informatică – ICI Registrul Român Ro TLD, cu sediul în B-dul Mareşal Al. Avramescu nr. 8 -10, sector 1, Bucureşti. Obligă pârâţii LIXID PROJECT S.R.L. şi ANDRAS LENARD, în solidar, la plata cheltuielilor de judecată în favoarea reclamantei HEINEKEN ROMÂNIA S.A., în cuantum de 35.427,35 de lei. Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare. Apelul se va depune la Tribunalul Harghita.

Document: Hotărâre  1138/2015  03.07.2015

Decizia din  27 ianuarie 2017

Respinge ca nefondat apelul declarat de pârâţii SC Lixid Project S.R.L. şi Andras Lenard împotriva Sentinţei civile nr. 1138 din 03.07.2015 a Tribunalului Harghita, pronunţate în dosarul nr. 2429/96/2014. Obligă apelanţii în solidar la plata către intimata SC Heineken Romania S.A. a sumei de 73.485,31 de lei, reprezentând cheltuieli de judecată în apel. Definitivă. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei azi, 27.01.2017.

 

Erika MĂRGINEAN