„Creşterea competitivităţii economiei şi a atractivităţii judeţului Mureş, reducerea disparităţilor existente între mediul urban şi rural, în scopul creării unui climat favorabil pentru locuitori, întreprinzători şi turişti”, acesta este obiectivul general pe care Consiliul Județean (CJ) Mureș și l-a fixat în „Strategia de dezvoltare a judeţului Mureş pentru perioada 2014-2020”. Documentul postat pe site-ul instituției este instrumentul care adună toate marile proiecte pe care fie CJ, fie CJ în parteneriat cu alte autorități locale sau ONG-uri, fie autoritățile locale singure sau în parteneriat cu ONG-ri le vor depune pentru finanțare din fonduri europene nerambursabile și mai apoi derula, cel puțin teoretic, în perioada 2014-2020.
În grupul de lucru care a elaborat documentul sunt nu mai puțin de 47 de ,,actori”, între care CJ, primării, instituții publice județene și ONG-uri care activează în județul Mureș.
Obiectivele
Obiectivele specifice sunt detaliate imediat mai jos, fiind formulate astfel:
„1. Extinderea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de bază din mediul urban şi rural, ca suport pentru dezvoltarea economică a judeţului;
2. Dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor, încurajarea transferului tehnologic şi a cercetării aplicate în sectoare cu potenţial de creştere pentru îmbunătăţirea competitivităţii economiei şi creare de noi locuri de muncă;
3. Întărirea caracterului de centru medical şi de cercetare a judeţului Mureş;
4. Susţinerea polilor de dezvoltare urbani şi rurali (aşa cum au fost ele definite în PATJ a judeţului Mureş), în scopul asigurării unei dezvoltări policentrice a judeţului; Dezvoltarea zonelor rurale pentru reducerea decalajelor economice şi sociale majore faţă de mediul urban;
5. Diversificarea economiei locale prin dezvoltarea sectorului turistic, cu prioritate turismul cultural, balnear, rural şi montan, în spiritul tradiţiei multiculturale;
6. Valorificarea raţională a patrimoniului natural, a potenţialului pentru producerea resurselor de energie regenerabile, în conformitate cu principiile dezvoltării durabile;
7. Dezvoltarea eficientă a resurselor umane, ca suport pentru creşterea competitivităţii economice;
8. Dezvoltarea serviciilor sociale şi sporirea accesului la servicii sociale durabile şi de înaltă calitate a grupurilor defavorizate ;
9. Dezvoltarea capacităţii administrative a autorităţilor publice locale”.
Iată, așadar, că avem de-a face cu niște obiective cât se poate de ambițioase, ceea ce îi face pe cei care au elaborat documentul să atragă atenția că e nevoie nu doar de o bună conlucrare a autorităților publice, dar și de implicarea mediului privat, a ONG-urilor și a mediului academic. Conlucrare care până acum a fost mai degrabă accidentală, decât regulă.
Priorități
Documentul propriu-zis numără aproape 90 de pagini, plus anexe, fiind structurat pe șapte domenii mari prioritare: 1. Dezvoltare urbană, dezvoltarea infrastructurii tehnice și școlare; 2. Creșterea competitivității economice a județului Mureș, stimularea cercetării și inovării; 3. Protecția mediului înconjurător, eficiență energetică, valorificare resurselor regenerabile; 4. Dezvoltarea durabilă a zonelor rurale, sprijinirea agriculturii și silviculturii; 5. Dezvoltarea turismului; 6. Dezvoltarea resurselor umane, creșterea incluziunii sociale și creșterea ocupării forței de muncă și 7. Asigurarea unei administrații publice locale eficiente. Fiecare domeniu prioritar este structurat apoi pe capitole (priorități) și unele chiar pe sub-capitole (măsuri).
Sume fabuloase în investiții
Intrând și mai tare în detaliu dăm peste un portofoliu de proiecte realizat la nivel de județ, proiecte care, cum aminteam mai sus, sunt derulate nu doar de CJ, ci de autorități locale sau chiar ONG-uri sau de acești actori în parteneriate. Această listă numără nu mai puțin de 703 proiecte împărțite în două capitole: I Proiecte strategice prioritare și II Alte proiecte de importanță pentru județul Mureș. Primul capitol are o valoare însumată a proiectelor de 6,239 miliarde lei, iar al doilea de 4,627 miliarde lei, deci un total 10,866 miliarde de lei. Ca să ne fie mai ușor la calcule, la un curs euro-leu de 4,46 lei (dat vinerea trecută de BNR), asta înseamnă un portofoliu total de proiecte de 2,436 miliarde de euro. Să mai facem un pas înainte și să împărțim suma pe 6 ani, rezultă o sumă anuală de investiții de 406 milioane de euro.
Experiența „strică” planurile
Calculele nu dau bine dacă e să ne luăm doar după experiența istoriei din ultimii ani. De pildă, să luăm cel mai mare proiect cu finanțare europeană implementat/în curs de implementare în județul Mureș. Acest „titlu” îi revine proiectului de reabilitare și extindere a rețelei de alimentare cu apă și canalizare, proiect la care contractul s-a semnat în aprilie 2011 și se preconizează să fie terminat în 2015. Ei bine, gândiți-vă că acesta este un singur proiect, iar valoarea lui este de 110 milioane de euro, pe care autoritățile se chinuie efectiv (pe lângă cofinanțare de la bugetul de stat, primării și CJ, a fost nevoie și de contractarea unui credit) să-l deruleze în 5-6 ani. Ei bine, acum gândiți-vă că planurile sunt ca nu în 5-6 ani, ci anual, față de cei 110 milioane de euro, la nivelul județului Mureș să se investească 406 milioane.
Cofinanțarea
Iar capacitatea de gestionare a acestor fonduri nu este singurul impediment pentru că intervine și cofinanțarea. În cazul, îndrăznim să spunem fericit, în care cofinanțarea acestor proiecte care se bazează în principal pe fonduri europene, ar fi la o medie de doar 10% (sunt și cazuri în care cofinanțarea trece de 50%, de exemplu proiectul CJ pentru construcția Parcului auto pentru sporturi cu motor), la o sumă anuală de investiții de 406 milioane euro, rezultă câte 40,6 milioane de euro pe an investiții directe, bani suportați din bugetele CJ și ale primăriilor (pentru ONG-uri povara este mult peste puterea de finanțare). Asta doar pentru cofinanțare. Gândiți-vă de asemenea că aceste sume vizează exclusiv proiectele cu finanțare europeană și sunt excluse orice cheltuieli directe cu plombări de drumuri, dotări ale unor școli, reparații sau achiziții curente, investiții mărunte neprogramate etc.
Proiect pentru inventariere?!
Lămurirea vine însă de la CJ. Președintele Ciprian Dobre spune în primul rând că nevoile de investiții sunt mult mai mari, iar programul doar încearcă o inventariere a lor: „Nevoile, atât ale județului (vorbesc aici despre proiectele CJ), cât și nevoile unităților administrativ-teritoriale din județ care sunt 102, unde avem și proiectele municipiilor Tîrgu-Mureș, Reghin, Tîrnăveni… sunt evident mult mai mari decât fondurilor care vor fi alocate pe programul 2014-2020. E firesc să fie așa. Venind, să zic așa, cu picioarele pe pământ, o proiecție a dezvoltării județului Mureș și a tuturor localităților în parte, e bine să existe. Din exercițiul 2014-2020, dacă reușim să finanțăm o parte, e foarte important ca acea parte să fie cea prioritară”.
Se poate îndeplini 40-50% din proiect
Concluzia este că ambițiosul proiect, în atare condiții, adună o parte însemnată din aceste nevoi, însă e destul de clar și pentru conducerea CJ că ele nu vor fi derulate în totalitate în acești șase ani. O spune chiar președintele CJ Ciprian Dobre, care estimează că se pot finaliza între 30% și 50% din acest program: „Dacă acest calcul procentual, cum încercați să-l faceți, îl transpunem strict aritmetic, nu ne ducem nici până în 30%. Dar dacă desfacem acest program pe componente, vom vedea că unele dintre proiecte nu se finanțează numai din REGIO. De exemplu, apă-canalizare – vor fi probabil trei componente pe care se va merge, componenta de mediu, plus REGIO, plus componenta guvernamentală. Dacă vorbim de centuri ocolitoare, vom vedea că finanțare se poate obține și pe POS Transporturi. Dacă vorbim despre pod peste râul Mureș, pe lângă programul REGIO, avem și OG 26 – programul de dezvoltare locală. Dacă vorbim de piste de biciclete, vom vedea că avem și acolo cel puțin două componente de finanțare. Deci nu putem să ne raportăm numai la finanțarea pe care o avem pe REGIO. Practic, proiectul se descompune, acolo este un proiect de dezvoltare al județului și al celor 102 localități care îl compun, nu numai prin prisma exigențelor sau întinderii fondurilor europene. Avem fonduri europene, avem fonduri guvernamentale, avem fonduri proprii și avem posibilitatea obținerii și de alte finanțări(…). Dacă avem un randament bun al absorbției, nu numai pe fonduri regionale, se poate face 40-50% din acest proiect. Acela este programul de dezvoltare a județului și nu programul de dezvoltare a județului din fonduri europene REGIO”.
Cătălin Hegheș