Deși prețurile au crescut și tot cresc, Mureșul are cel mai ieftin lemn de foc din țară
Prețul lemnului de foc a fost în continuă creștere în ultimii ani și nimic nu ne poate da siguranță că nu va crește în continuare până când nu se va alinia la prețul mediu din UE, având în vedere că suntem o piață liberă. Când se va întâmpla acest lucru? Nu știm, dar știm că statul a luat anul trecut o măsură prin care încearcă să asigure necesarul de lemn de foc pentru populație. Măsură care nu e pe placul UE, deoarece ar încălca libera circulație a mărfurilor.
Vestea bună pentru mureșeni e că, momentan, avem, probabil, cel mai ieftin lemn de foc din țară.
Vestea proastă e că piața neagră continuă să joace un rol important în asigurarea lemnului de foc: la un preț mai mic, mulți mureșeni preferă să achiziționeze lemn tăiat ilegal. Iar legile actuale nu pot împiedica furtul, căci pedepsele nu-i sperie pe hoți…
Vă prezentăm în continuare o analiză a situației actuale referitoare la lemnul de foc în județul Mureș, informații referitoare la preț, cantități, legi și… furturi.
Jumătate e privat
La nivel național, jumătate din păduri sunt private. Situația se regăsește și în județul Mureș. „Fondul forestier al județului Mureș este de 210.000 de ha. Dintre acestea, 104.000 ha sunt păduri de stat, iar 106.000 sunt păduri private aparținând primăriilor, bisericilor, composesoratelor, persoanelor fizice. Din totalul pădurilor private, 70.000 ha sunt administrate tot de Romsilva; 28.000 ha sunt administrate de ocoale silvice private; 7.000 ha sunt neadministrate”, a transmis pentru Punctul ing. Adrian Pîrlea, purtător de cuvânt al Direcției Silvice Mureș.
Lemn este… la munte
Lemnul de foc pentru populație este garantat de stat din două resurse principale: resurse accidentale și răriturile. Resursele accidentale înseamnă lemn doborât de fenomene naturale – vânt, zăpadă, furtuni. Acesta este furnizat populației atât ca lemn de foc, dar și ca lemn de lucru (de exemplu, oamenii îl pot folosi pentru garduri, șuri, cotețe, acoperișuri etc.). Apoi, răriturile sunt arbori cu grosimea de 10 – 12 cm, special selectați de specialiști și tăiați pentru a lăsa ceilalți arbori din pădure să se dezvolte sănătos și de a deveni mult mai valoroși din punct de vedere economic. Acești arbori sunt tăiați cam pe la 30 de ani de la regenerarea unei păduri, iar apoi, a doua rărire are loc la 70 de ani.
Romsilva are rășinoase. Mureșenii nu le vor
Problema la nivelul județului Mureș este că majoritatea pădurilor deținute de Romsilva se situează în zone de munte. Astfel, Direcția Silvică Mureș poate pune la dispoziția populației mai ales lemn de foc provenit din rășinoase. Iar rășinoasele sunt mai puțin dorite de populație ca lemn de foc, deoarece se mistuie repede în flăcări, iar soba sau centrala termică trebuie alimentată mai des. De exemplu, la Lunca Bradului, localnicii nu au depus deloc cereri la primărie pentru lemn de foc.
Apoi, fumul provenit de la rășinoase provoacă depuneri mai consistente în interiorul centralelor și al hornurilor. În schimb, rășinoasele au o putere calorică mai mare (cantitatea de căldură pe care o pot elibera la ardere). De exemplu, stejarul are o putere calorică de 3460 kcal/kg, fagul de 3600, carpenul de 3190, bradul 3710, iar molidul 3700.
Despre concentrarea lemnului de foc la munte menționa la începutul iernii, pentru Punctul, și Florin Petra, director comercial la Direcția Silvică Mureș. Astfel, zonele joase au de suferit, căci lemnul ajunge la suprapreț în aceste zone, a spus directorul comercial al Direcției Silvice Mureș: „Problema imediată de care ne lovim în aprovizionarea populației este faptul ca lemnul de foc provenit din pădurile statului se exploatează în zona de munte a județului, unde populația nu este foarte numeroasă. Acest lucru determină o criză a lemnului în zona de jos a județului, date fiind și distanțele mari de transport, lucru care duce la creșterea prețului lemnului de foc, prin adăugarea costurilor de transport și distribuție”.
Prețul și necesarul de lemn în Mureș
În 2018, cantitatea de lemn estimată a fi necesară pentru populație este de 164.000 metri cubi, dintre care 100.000 metri cubi lemn de fox și 64.000 lemn de lucru.
În iarna 2017 – 2018, până acum Direcția Silvică Mureș a vândut 11.013 metri cubi de lemn în 2017, la un preț mediu de 128,57 lei per metru cub, iar anul acesta s-au vândut 120 metri cubi, la un preț mediu de 139,65 lei per metru cub.
Mureșul vs România vs UE
Se pare că Mureșul are cel mai mic preț din România în privința vânzării de lemn de foc; iar dacă nu cel mai mic, unul dintre cele mai mici…
De exemplu, în noiembrie, directorul general al Regiei Naţionale a Pădurilor (RNP) – Romsilva, Ciprian Pahonţu, declara că Romsilva a pus pe piaţă direct către populaţie lemn de foc la „un preţ foarte bun”: „151 de lei/metrul cub luat la drum forestier sau depozit Romsilva”. Deci, mai mult decât cei 128 / 139 de lei per metru cub cât se plătește în Mureș.
Iar, tot în aceeași lună, Ciprian Pahonțu preciza că „avem perturbaţii pe piaţa lemnului de foc, generate de înăsprirea legislaţiei privind valorificarea lemnului. O gospodărie din mediul rural se aproviziona în trecut cu 200 de lei/mc, acum cu 400-450 lei/mc”. Aceasta deoarece, chiar dacă Romsilva a scos lemn la vânzare la un preț foarte bun, nu poate asigura decât o mică parte din necesarul de la nivelul țării. În acest sens, ADR Centru precizează: „Conform datelor statistice publicate de INS, aproape jumătate din populaţia României se încălzeşte cu lemne. Cu toate acestea, având în vedere faptul că statul administrează 49% din pădurile României, regia de stat Romsilva asigură sub 15% din necesarul de lemn de foc. În aceste condiții, Romsilva pune pe piaţă doar 1 milion de metri cubi de lemne pentru foc din necesarul de peste 7 milioane de metri cubi de lemn”.
Apoi, conform Raportului privind starea pădurilor şi industriei lemnului, preţul lemnului de foc a crescut, în ultimii şase ani, cu circa 250%. Preţul lemnului de foc a crescut, în ultimii şase ani, cu circa 250%, de la 120 lei/mc, în 2011, la 300 lei/mc, în 2017, dar există maxime de până la 600 de lei/mc, în sudul ţării, potrivit datelor incluse în ediţia actualizată a Raportului privind starea pădurilor şi industriei lemnului (document elaborat şi asumat de Fordaq România).
Iar în UE prețul metrului cub de lemn de foc poate ajunge (în Germania, de exemplu) la 100 de euro.
Excedent. Totuși se fură. De ce?
În județul Mureș e excedent de lemn. Florin Petra, director comercial la Direcția Silvică Mureș, vorbea pentru Punctul despre acest excedent: „Necesarul de lemn pentru încălzirea locuinței la nivelul județului Mureș este de circa 135.000 mc de lemn. Din această cantitate Direcția Silvică Mureș asigură circa 100.000 mc, iar circa 50.000 mc sunt disponibili din proprietatea publică a primăriilor și din alte proprietăți particulare. În concluzie, pe raza județului Mureș este un excedent de lemn de foc”.
O problemă ar fi însă aprovizionarea cu lemn a zonelor joase ale județului, unde lemnul ajunge la prețuri prea mari pentru a mai fi rentabil… Astfel, în timp ce unele comune nu au probleme în a asigura lemne de foc pentru populație, în altele firmele care exploatează lemnul nu-s interesate să ajungă și astfel oamenii sunt nevoiți să… se descurce! Și aici intervine piața neagră!
De ce firmele nu-s interesata să extragă lemnele de oriunde. În primul rând, sunt și zone greu accesibile, iar patronilor nu li se pare rentabilă exploatarea lemnului din acele zone. Apoi, marii procesatori şi fabricile de mobilă plătesc oricât şi cumpără cât mai mult, iar oamenii de rând nu fac faţă acestei concurențe; iar firmele care se ocupă de extragerea lemnului din păduri nu sunt interesate adeseori de a extrage pentru a vinde apoi ca lemn de foc…
Un exemplu grăitor este comuna Ibănești. Primarul Dan Vasile-Dumitru a spus pentru Punctul că anul trecut au fost depuse aproximativ 900 de cereri pentru lemne de foc (10 metri steri per persoană). Cantitățile au fost raportate și la Direcția Silvică. Dar, agenții economici nu sunt interesați să extragă lemnul din zonă, din cauza condițiilor grele de muncă, deci din cauza reliefului greu accesibil pentru utilaje. Aceasta deși Primăria a mărit prețul pe care firmele l-ar primi pentru exploatare. Totuși, prețul nu poate fi majorat oricât pentru că atunci valoarea lemnului va crește foarte mult și nu va mai fi rentabil pentru populație.
„Am scos la licitație pentru a vinde ca lemn de foc răriturile. Din păcate, nu vin agenții economici să facă prestări servicii pentru noi. Am început cu 70 de lei metrul cub preț de exploatare și am ajuns la 150 de lei metrul cub preț de exploatare. Dar agenților economici nu le este rentabilă exploatarea. Iar lemnul nu poți să-l scoți din pădure decât cu firme autorizate”, a menționat primarul Dan Vasile- Dumitru.
Astfel, lemnul de foc rămâne în pădure, iar populația trebuie… să se descurce
Nu-i astfel de mirare că ultimul Raport Greenpeace privind tăierile ilegale din pădurile României situează Mureșul pe locul I la cazurile de furturi din păduri. Totuși, cantitățile furate sunt relativ mici. De aceea, un alt clasament arată că după valoarea sancțiunilor aplicate, județul Mureș e pe locul 8. În ceea ce privește cantitatea de lemn tăiată ilegal în 2016, aceasta se ridică la 140.964,85 m3, la nivel de țară; județul Mureș e pe locul 8. Dar, în funcție de valoarea prejudiciului nu suntem în top 10 național. Pe de altă parte, autoritățile au confiscat destul de multe vehicule utilizate la furtul din păduri: după numărul de mijloace de transport confiscate suntem pe locul 2.
Deci, se fură des, dar nu se fură foarte mult. Situația se poate explica prin faptul că la noi în județ avem și comunități foarte sărace care fură din păduri mai ales la venirea iernii, pentru a se încălzi. Desigur, la nivel individual, un astfel de om nu poate fura prea mult: și va puncta la numărul de contravenții și la numărul de cazuri de tăieri ilegale, însă nu foarte mult la cantitatea de lemn…
Soluțiile parțiale
La începutul sezonului friguros, trei primării din județ au semnalat o lipsă a lemnului de foc pentru locuitorii săi. Este vorba despre Band, Suplac și Măgherani, iar autoritățile au găsit soluții temporare pentru intrarea în iarnă.
Pentru Band s-au găsit lemne de rășinoase, din lipsă de exploatări de lemn de esență tare.
La Suplac situația este mai simplă, mai ales că cei mai mulți locuitori au încălzire pe gaze naturale, iar Direcția Silvică a pus la dispoziție 214 metri cubi de lemn.
La Măgherani problema este una birocratică, pentru că locuitorii au păduri în proprietate, dar nu au documente pentru acestea.
Deci…
Iată că problemele continuă în ciuda excedentului de lemn la nivelul județului.
Aceasta deși Legea 175/2017 – publicată în Monitorul oficial în 18 iulie 2017 a modificat Codul Silvic pentru a se prioritiza aprovizionarea populației cu lemn de foc. Însă, deocamdată mecanismul de asigurare a lemnului de foc nu funcționează. Explicațiile sunt multiple, inclusiv birocrația excesivă: cetățenii trebuie să depună cerere la primărie pentru lemne, cererile sunt centralizate la prefectură, apoi se comunică necesarul la Romsilva, iar în cele din urmă urmează redistribuirea lemnului către populație, dar costurile cresc foarte mult din cauza transportului.
Asigurarea necesarului de lemn de foc pentru populaţie se face, în primul rând, de către unităţile teritorial administrative, iar în situaţia în care acestea nu pot acoperi acest necesar, aceasta se va face de către Regia Naţională a Pădurilor – ROMSILVA din pădurile proprietate publică a statului în funcţie de posibilităţile acesteia. Dacă administraţia locală nu poate asigura necesarul de lemn de foc pentru populaţie, acesta are obligaţia ca până la 15 august să transmită solicitările centralizate ale populaţiei către ocoalele silvice de stat.
Însă un alt aspect e că primăriile pot vinde la liber privaților lemnul din pădurea comunală, trebuind să garanteze populației doar lemnul care provine din lucrările de îngrijire şi conducere a arboretelor, din tăierile de igienă, precum şi din tăierile de produse accidentale dispersate sau realizate pe suprafeţe compacte de maximum 3 ha.
Județul Mureș, mult lemn recoltat
Regiunea Centru este al doilea bazin de recoltare forestieră al României (după Regiunea Nord-Est) și prima regiune în ce privește producția de cherestea. Județele Harghita și Mureș ocupă primele 2 locuri la nivel regional în ce privește volumul de lemn recoltat în anul 2015, arată un studiu publicat de curând de ADR Centru intitulat „Analiza evoluției politicilor regionale, naționale și europene privind bioenergia și producerea de energie prin utilizarea biomasei”. Județele Mureș și Harghita au înregistrat în ultimii ani anumite scăderi ale volumului de lemn exploatat,rămânând totuși printre marile județe producătoare de lemn.
Casetă
Prețul lemnului va crește în continuare. Estimările pentru 2018, la nivel național, arată o creştere a preţului lemnului de 413% faţă de preţul din 2011, arată un raport privind starea pădurilor şi industriei lemnului, elaborat de către Fordaq România. Creşterea preţurilor este efectul unei crize artificiale de resursă de masă lemnoasă. Astfel, ca rezultat al modificării Codului Silvic în 2017, volumul de masă lemnoasă oferit la licitaţiile principale de către RNP – Romsilva a scăzut cu 30%, arată Fordaq. Reducerea ofertei va produce efecte mult mai grave în 2018: „Criza de resursă este de fapt o criză artificială, determinată de blocajul în administrarea pădurilor private. Este artificială pentru că exploatăm din păduri foarte puţin faţă de creşterea pădurii, foarte puţin faţă de alte ţări europene, iar starea pădurilor României conform rezultatelor Inventarului forestier naţional este bună”, a spus Cătălin Tobescu de la Fordaq România.
Vasile Dancea
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.