Raportul Curții de Conturi privind finanțele publice locale pe anul 2023, după finalizarea tuturor controalelor din 2024, a fost publicat abia luna aceasta. Asta așa, ca să începem chiar cu eficiența instituției care controlează eficiența cheltuirii banului public. Legat de concluziile raportului care analizează exercițiul financiar 2023, acestea trasează imaginea unei administrații publice locale în derivă, marcată de nereguli masive și o dependență îngrijorătoare de fondurile centrale.
O lipsă de peste 200 de milioane
Cifrele sunt grăitoare: 204.992.000 de lei, aceasta este suma totală a abaterilor identificate în urma celor 39 de misiuni de audit desfășurate la primării, consiliul județean și instituții publice locale. Ca să avem un termen de comparație, această sumă reprezintă cam 20% din bugetul CJ Mureș pe anul 2025.
Dar poate cel mai îngrijorător aspect al raportului nu sunt neregulile în sine, ci dependența dramatică a administrațiilor locale de fondurile de la București. Cifrele vorbesc de la sine:veniturile proprii, adică acele taxe și impozite locale care ar trebui să constituie coloana vertebrală a autonomiei financiare locale, reprezintă doar 18,7% din totalul bugetelor. Sigur că acesta ar fi un interesant punct de pornire pentru o discuție serioasă legată de modul de colectare și repartizare apoi a grosului taxelor și impozitelor în România, care ca principiu se iau de la persoane fizice și juridice, se duc la București, pentru ca mai apoi politic să fie împărțiți pe județe. Ar fi, dar nici acum nu pare să prindă o astfel de discuție. Rețineți însă 18,7%, pentru că fix atât e, în condițiile actuale, gradul de autonomie financiară a autorităților locale din Mureș.
Când planificarea devine ficțiune
Povestea devine și mai dramatică când analizăm capacitatea de planificare a autorităților locale. În 2023, primăriile au reușit să încaseze doar 58,7% din veniturile estimate, iar la cheltuieli situația este similară (doar 51,4% din sumele planificate au fost cheltuite efectiv). Este ca și cum ai planifica o vacanță de 10.000 de lei, dar în realitate ai avea doar 5.000 de lei în buzunarul propriu, restul fiind acea parte de la București care nu știi când și în ce cuantum vine.
Auditorii au identificat același tipar de nereguli la majoritatea entităților verificate. Aici găsim cheltuieli cu materialele de construcții care nu au fost folosite niciodată, dar au fost trecute ca și consumate. Acolo descoperim salarii majorate ilegal sau taxe care nu au fost colectate conform legii.
Primării care au decontat alocații de delegare peste limitele legale pentru participarea la cursuri de formare (Ceuașu de Câmpie și Ernei, spre exemplu). Altele au plătit lucrări care includeau articole care nu au fost executate niciodată. Imaginea care se conturează este aceea a unei administrații în care legea e interpretată defectuos, iar asta ne costă. Concret, pentru 2023, ne costă cel puțin 204 milioane de lei (cel puțin, pentru că nu toate primăriile au fost controlate).
Fondurile europene, o altă poveste de eșec
Nici măcar fondurile europene, care ar fi trebuit să reprezinte o gură de oxigen pentru dezvoltarea locală, nu au scăpat de logica interpretărilor disfuncționale. Din sumele estimate a fi recuperate de la Uniunea Europeană, s-au materializat doar 58,5%, în timp ce proiectele cu finanțare europeană au fost realizate în proporție de doar 35%.
„S-a anticipat în mod nerealist o accelerare în ceea ce privește derularea proiectelor cu finanțare de la UE”, constată sec raportul, ascunzând în această formulare tehnică o realitate dură: primăriile nu au capacitatea de a accesa și utiliza fondurile europene, dar umflă din pix proiectele de buget, visând la „alocarea bugetară de pe gard”.
O administrație în derivă
Tabloul final este cel al unei administrații publice locale care navighează în derivă. Cu o dependență dramatică de fondurile centrale, cu o capacitate redusă de planificare și execuție, și cu nereguli care s-au înrădăcinat ca și cum ar fi regula, nu excepția, situația administrației publice locale din Mureș cere măsuri urgente și profunde.
Revenind la Curtea de Conturi, că de la ea am pornit cu eficiența ei în raportarea acestor nereguli, mai trebuie spus că colegii de la Alba au realizat și o situație a gradului de autofinanțare a autorităților publice locale pe fiecare instituție în parte. Astfel că acolo se știe foarte clar care sunt primăriile care se pot susține financiar și care sunt cele care nu pot. O astfel de analiză e absolut crucială în condițiile dezbaterii publice în care Guvernul analizează comasări de posturi, eficientizări și alte măsuri menite să facă administrația mai robustă. Ei bine, Camera de Conturi Mureș n-a inclus o astfel de situație în raportul aferent județului Mureș.