Județul Mureș se află în zona gri pe lista PIB-ului și a salariului mediu net din România. Harta inegalităților
Județul Mureș se află în zona gri pe lista PIB-ului și a salariului mediu net din România. Harta inegalităților

Județul Mureș se află în zona gri pe lista PIB-ului și a salariului mediu net din România. Harta inegalităților

Datele publicate recent de Romanian Economic Monitor, pe baza statisticilor CNSP și Eurostat pentru anul 2022, scot în evidență marile inegalități economice dintre județele României. Printre acestea, județul Mureș ocupă o poziție de mijloc, între polii de dezvoltare și zonele rămase în urmă.

Mureșul – un județ echilibrat, dar sub potențial

În clasamentul național:

  • PIB pe cap de locuitor: 82% din media națională
  • Salariul mediu net: 91% din media națională

Aceste cifre plasează Mureșul într-o zonă intermediară, cu performanțe economice decente, dar departe de regiunile de top. Cu toate acestea, Mureșul are avantajul unei diversități economice: industrie farmaceutică, prelucrarea lemnului, agricultură, dar și turism (Sovata, Sighișoara), care oferă o bază solidă pentru dezvoltare.

Cum se compară Mureșul cu alte județe?

Județele din vârful clasamentului – București (PIB 280%, salariu 140%), Cluj (135% / 123%) și Timiș (130% / 112%) – au beneficiat masiv de investiții, infrastructură modernă și o piață a muncii dinamică. În comparație, Mureșul pare să fi stagnat, rămânând aproape constant în apropierea mediei.

În același timp, Mureșul se poziționează semnificativ mai bine decât județele din estul și sudul țării, precum Vaslui (44% / 76%) sau Botoșani (45% / 78%), care suferă de subdezvoltare economică cronică și migrație masivă.

Probleme structurale și oportunități

Deși salariul mediu în județ este ușor sub media națională, Mureșul are potențial de creștere prin:

  • Valorificarea poziției geografice centrale în România.
  • Dezvoltarea infrastructurii de transport, în special a legăturilor feroviare și rutiere cu vestul țării.
  • Susținerea investițiilor în educație tehnologică și antreprenoriat.

Municipiul Târgu Mureș poate juca un rol strategic în atragerea investițiilor, mai ales în industrii cu valoare adăugată mare, precum IT, cercetare medicală și industrie verde.

România în trei viteze, Mureșul pe banda din mijloc

Hărțile prezentate în analiză conturează o Românie împărțită în trei:

  • Zona de elită economică (verde închis): București, Cluj, Timiș, Brașov – PIB și salarii mult peste medie.
  • Zona intermediară (gri-verde): aici se încadrează și Mureșul – județe stabile, dar cu loc de creștere.
  • Zona vulnerabilă (roșu): județe din est și sud cu economie slabă și salarii mici.

Concluzie: Mureșul poate urca, dar are nevoie de direcție

Județul Mureș nu este nici în top, nici în criză – dar această „zonă de confort” poate deveni periculoasă pe termen lung dacă nu este dublată de viziune și investiții. Pentru a face pasul spre performanță economică reală, este nevoie de:

  • Parteneriate public-private solide
  • Programe de reindustrializare și digitalizare
  • Dezvoltarea învățământului profesional și dual
  • Conectarea eficientă la rețelele economice naționale și internaționale