La nivelul judeţului Mureş, numărul infracţiunilor ale căror victime sunt minori este în creştere şi anul trecut un sfert dintre acestea (16 din 64) au fost abuzuri sexuale, se arată într-un comunicat al poliţiei, prezentat de Agenţia Naţională de Presă Agerpres. Pentru a vedea care sunt problemele care intră sub incidenţa legilor cu care se confruntă minorii, am discutat cu reprezentanţii poliţiei şi cu cei de la Protecţia Copilului.
Cele mai frecvente infracţiuni
„Din datele furnizate de Inspectoratul Judeţean de Poliţie Mureş rezultă faptul că abuzurile asupra minorilor se manifestă cel mai frecvent sub forma abuzurilor fizice, dintre acestea violenţa sexuală asupra minorilor fiind cel mai frecvent întâlnită. Astfel, din statisticile privind infracţionalitatea sesizată, în urma unei analize comparative rezultă că, în anul 2012, au fost sesizate nu mai puţin de 49 de infracţiuni în care au fost implicaţi minori, numărul acestora crescând semnificativ în anul 2013, când au fost sesizate 64 de infracţiuni în care victimele au fost minori. Cele mai multe dintre acestea au fost infracţiuni de act sexual cu minor, un caz sesizat s-a referit la o infracţiune de incest, şapte au fost infracţiuni de rele tratamente aplicate minorilor şi o infracţiune de pruncucidere. Se observă că dinamica criminalităţii sesizate cu consecinţe grave asupra dezvoltării fizice şi psihice asupra minorilor cunoaşte un trend crescător”, se arată în comunicatul prezentat de Agerpres.
Sute de abuzuri în 2013
Tot referitor la abuzurile asupra minorilor mureşeni, se poate spune că în cursul anului 2013, în cadrul Serviciului de Intervenţie în Regim de Urgenţă al DGASPC Mureş s-au înregistrat un număr de 353 de sesizări, iar din totalul sesizărilor, 285 au fost pentru neglijare, 48 pentru exploatare prin muncă, 16 pentru abuz sexual, 15 pentru repatriere şi 4 pentru abuz fizic.
Cerşetorie în Tîrgu –Mureș
O problemă des întâlnită în rândul minorilor care provin din cercuri sociale defavorizate este faptul că aceştia sunt supuşi la cerşetorie forţată. Informaţii în acest sens, am primit de la Directorul Poliţiei Locale Tîrgu-Mureş, Valentin Bretfelean: „În prima jumătate a anului 2014, am aplicat 286 de amenzi pentru cerşetorie, conform legii 61 din 1991 (republicată). Acolo unde cerşetorii au fost minori amenzile au fost aplicate părinţilor sau tutorilor legali. […] Din păcate, în foarte multe situații nu se pot încasa aceşti bani fiind mulţi dintre cerşetori nu au bunuri, nu pot fi executaţi silit. Acolo unde persoanele sancţionate sunt majore se întocmeşte un dosar pentru muncă în folosul comunităţii. Noi avem o comisie pentru repartizarea şi urmărirea executării acestei activităţi la nivelul municipiului Tîrgu-Mureş. În faţa comisiei sunt chemaţi cei care nu au plătit amenzile, o parte sunt cerşetori, dar mare parte dintre ei sunt prostituate”.
Totodată, Valentin Bretfelean a spus că, în Tîrgu-Mureş, încercarea de reducere a fenomenului cerşetoriei a avut efect, având în vedere că, pe lângă amenzi, se mai aplică şi alte măsuri care au ca scop protejarea minorilor. Astfel, pentru a proteja minorii împotriva exploatării prin cerşetorie, au fost efectuate anchete sociale, iar Poliţia locală a acţionat împreună cu servicii de specialitate din cadrul Primăriei sau cu Direcţia pentru Protecţia copilului din cadrul Consiliului Judeţean.
„Noi acţionăm pe diverse căi. Combinate, aceste tipuri de măsuri îndreptate împotriva celor care practică cerşetoria au efecte. În Tîrgu-Mureş, în intersecţii nu avem cazuri. Însă, în alte oraşe precum Bucureşti, Budapesta, Craiova, Ploieşti e problemă mare. Coroborate, măsurile împotriva cerşetoriei au efecte. Luate de sine stătător, doar un tip de măsuri nu prea produc efecte”, a precizat Bretfelean.
Minori salvați de la moarte
În plus, referitor la problemele legate de minori, Valentin Bretfelean a spus că Direcţia Poliţia Locală se implică şi în reintegrarea minorilor abandonaţi pe stradă. De exemplu, iarna trecută Poliţia locală a salvat câţiva minori de la îngheţ, de la degerături sau chiar de la moarte. Aceşti minori au fost duşi în centre de plasament iar ulterior s-au făcut anchete sociale, a adăugat Bretfelean.
Dispariţiile
Referitor la copiii din casele de copii, am primit informaţii de la Doru Gabriel Constantin, Inspector în cadrul Serviciului Monitorizare şi strategii la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Mureş.
Având în vedere că în urmă cu câteva luni, pe facebook o doamnă din Tîrgu-Mureş povestea cum o femeie romă a încercat să-i fure copilul dintr-o piaţă din oraş, l-am întrebat pe Doru Gabriel Constantin dacă are informaţii referitoare la răpiri de copii. Dânsul ne-a spus că „nu am fost sesizaţi de furturi de copii de la familii, dar asta ţine direct de Inspectoratul Judeţean de Poliţie”. La Poliţia Mureş ni s-a spus că nu există cazuri de răpiri de copii în judeţ în ultima vreme. Acelaşi lucru ne-a fost transmis şi de la Poliţia Locală.
„Noi ne confruntăm cu copii din sistemul de protecţie de la casele de copii, în general adolescenţi care fără nicio învoire din partea supraveghetorilor pleacă de unde sunt ocrotiţi şi după 24 de ore suntem obligaţi să sesizăm poliţia. În general aceşti copii sunt găsiţi şi se întorc. De obicei ei merg la rude, e vorba de dispariţii voluntare”, ne-a spus Doru Gabriel Constantin.
Legile
Care este, în schimb situaţia minorilor care săvârşesc infracţiuni? Noul Cod Penal, intrat în vigoare anul acesta, spune că cei care are vârsta între 14 şi 16 ani răspund penal numai dacă se dovedeşte că au săvârşit fapta cu discernământ, în timp ce minorii care au împlinit vârsta de 16 ani răspund penal, potrivit legii.
„De la 16 ani în sus, dacă se constată că are discernământ, minorul poate să răspundă penal, e necesară o expertiză psihiatrică în acest sens. Există în ţară patru penitenciare pentru minori și tineri unde sunt și câțiva minori condamnaţi pentru infracțiuni foarte grave, unde s-a constatat că a existat discernământul minorului. Ca și specific pentru acești minori infractori, pedeapsa prevăzută se înjumătățește”, a precizat Doru Gabriel Constantin.
Conform noului Cod Penal, față de minorul care, la data săvârșirii infracțiunii, avea vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani, se ia o măsură educativă neprivativă de libertate. Pe de altă parte, dacă minorul a mai săvârșit o infracțiune, pentru care i s-a aplicat o măsură educativă ce a fost executată ori a cărei executare a început înainte de comiterea infracțiunii pentru care este judecat, atunci în cazul lui instanță poate stabili o măsură educativă privativă de libertate. Totodată, se poate da o măsura educativă privativă de libertate și atunci când pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită de minor este închisoarea de 7 ani sau mai mare, ori detențiunea pe viață.
Măsurile neprivative de libertate sunt stagiul de formare civică, supravegherea, consemnarea la sfârşit de săptămână şi asistarea zilnică, iar cele privative de libertate sunt internarea într-un centru educativ sau într-unul de detenţie.
Măsura internării într-un centru educativ constă în internarea minorului într-o instituţie specializată în recuperarea minorilor, unde va urma un program de pregătire şcolară şi formare profesională potrivit aptitudinilor sale, precum şi programe de reintegrare socială. Internarea se dispune pe o perioadă cuprinsă între unu şi trei ani.
Penitenciare pentru minori
În ţară sunt patru penitenciare de minori şi tineri, dintre care unul la Tîrgu-Mureş (celelalte sunt la Bacău, Craiova şi Tichileşti). Aceste penitenciare au peste 2.150 de deţinuţi, din care aproximativ 12 la sută sunt minori, iar în toate penitenciarele din ţară erau, în decembrie 2013, 512 minori (492 băieţi şi 20 fete), din care 38 încarceraţi pentru omor, 39 pentru viol, 243 pentru furt, 175 pentru tâlhărie, doi pentru vătămare corporală, unu pentru loviri sau alte violenţe, doi pentru ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice, doi pentru infracţiuni privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane, unu pentru infracţiuni privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri şi nouă pentru alte infracţiuni.
În Penitenciarul de minori şi tineri Târgu Mureş sunt 258 de locuri, iar la începutul anului erau 465 de persoane private de libertate, din care 56 de minori. Unitatea avea la sfârşitul lunii ianuarie un indice de ocupare de 180,23 la sută.
De asemenea, Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) deţine, la nivel naţional, două centre de reeducare, la Buziaş (judeţul Timiş) şi la Târgu Ocna (judeţul Bacău), care sunt aproape pline.
Linie gratuită pentru abuzuri
De curând, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Mureş a depus o cerere de finanţare în valoare de peste 200.000 de euro în cadrul Programului RO10, finanţat prin intermediul Mecanismului Financiar al Spaţiului Economic European (Granturile SEE) 2009-2014, pentru un proiect prin care se urmăreşte înfiinţarea unei linii gratuite la care pot fi reclamate abuzurile săvârşite împotriva copiilor şi a unei echipe mobile care să intervină 24 din 24 de ore în cazul acestor abuzuri.
Pe lângă reţeaua judeţeană de prevenire, intervenţie şi combatere a violenţei asupra copiilor se doreşte înfiinţarea în structura DGASPC Mureş a unei noi structuri denumită „Telefonul Copilului şi Echipa mobilă”.
Pentru desfăşurarea activităţii acestei noi structuri prin proiect se propune activarea numărului unic 0265/983 ca serviciu gratuit şi non-stop la care pot fi semnalate cazurile de abuz, neglijare şi/sau exploatare a copilului, întrucât până acum aceste abuzuri puteau fi semnalate doar la un număr cu taxă şi doar în timpul orelor de program.
Titi DÃLÃLÃU