În funcţia de prim-vicepreşedinte, delegaţii l-au ales pe Attila Kátai, vicepreşedinţi urmând să fie István Csomortányi, Tibor T. Toró, Vilmos Mosdóczi, Attila Györgyi, József Bálint, Szilárd Csorba şi Attila Örs Sorbán. Totodată a fost adoptat noul logo al AMT, format dintr-o stea în opt colţuri şi o semilună, ambele argintii şi aşezate pe un disc de culoare roşie-neagră.
În discursul pe care l-a susţinut, Zoltán Zakariás, care a fost unic candidat pentru funcţia de preşedinte al AMT, a promis loialitate faţă de cauza autodeterminării comunităţii, faţă de echipa cu care va forma o comunitate şi faţă de regulamentele pe care s-a angajat să le respecte.
“În lumea de astăzi, în care valorile se pierd, în care globalizarea este tot mai pregnantă, lumea tot mai materialistă şi egocentristă, comunităţile se confruntă cu pericolul dezintegrării lor. În cazul nostru, acest pericol este şi mai intensificat, pentru că în situaţia noastră minoritară este mare nevoie de acţiuni de susţinere activă din partea comunităţii”, a spus preşedintele partidului.
AMT se va concentra, aşadar, pe mobilizarea şi “ţinerea trează” a comunităţii maghiare din Transilvania, iar în anul electoral 2024 îşi doreşte să obţină cel mai bun rezultat posibil la alegerile locale.
Prin intermediul unui mesaj video transmis şedinţei comune a delegaţilor, Katalin Szili, consilier principal al prim-ministrului Ungariei, a încurajat partidul să reprezinte cu fermitate aspiraţiile de autonomie şi să îşi păstreze abilitatea de cooperare.
“Să reprezinte şi în continuare aspiraţiile de autonomie teritorială ale maghiarilor din Transilvania, secuilor, maghiarilor din Partium, dar în acelaşi timp şi aspiraţiile de autonomie culturală/autonomie bazată pe principii personale ale celor care trăiesc în etnosporă, astfel încât să aibă acces la ceea ce înseamnă cultură şi educaţie, respectiv să îşi poată păstra identitatea şi să o poartă da mai departe copiilor, nepoţilor, care să facă acest lucru la rândul lor. Aceasta este singura garanţie a păstrării identităţii maghiarilor transilvăneni”, a spus consilierul principal al premierului ungar.
Pe de altă parte, Katalin Szili le-a cerut politicienilor AMT să rămână fideli şi dorinţei de cooperare care a fost formulată în ianuarie 2018, în acordul tripartit dintre UDMR, Partidul Civic Maghiar (PCM) şi Partidul Popular Maghiar din Transilvania (PPMT).
Într-un mesaj video, Zsolt Németh, preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe din cadrul Parlamentului Ungariei, a vorbit despre necesitatea angajamentului AMT, totodată a subliniat importanţa continuării cooperării cu organizaţiile politice maghiare din Transilvania care sunt în căutarea unui compromis, dar şi cu partenerii români.
László Tőkés, preşedintele Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT), a salutat fuziunea dintre PPMT şi PCM, drept naşterea “unei aripi naţionale unificate”. “Noi suntem singurii care susţinem în mod consecvent şi fără compromisuri cauza democraţiei pluraliste şi a drepturilor naţionale ale comunităţii noastre, autodeterminarea maghiarilor”, a apreciat preşedintele CNMT, care a invitat AMT să încheie o alianţă în vederea obţinerii autodeterminării comunităţii din Transilvania şi Secuime.
În 2003, opoziţia internă condusă de László Tőkés, care a acuzat UDMR de urmărirea unor interese de partid, de suprimarea celor care au alte opinii şi de renunţarea la aspiraţiile de autonomie ale maghiarilor transilvăneni, a părăsit alianţa şi a înfiinţat mai multe mişcări şi organizaţii politice. Începând cu 2012, PCM şi PPMT, cele două partide maghiare înfiinţate în spiritul pluralismului maghiar din Transilvania şi înregistrate în urma unor mari eforturi juridice, au câştigat aproximativ 10-15% dintre voturile maghiarilor de la alegerile locale din România, faţă de 85-90%, cât a obţinut UDMR.
În 2020, PPMT şi PCM au decis să renunţe la rivalitate şi să creeze Asociaţia Maghiară din Transilvania (AMT), prin fuziunea dintre celor două entităţi, însă înregistrarea noului partid a devenit definitivă abia în luna noiembrie a anului trecut. Deja în 2018, PPMT şi PCM au convenit cu UDMR să îşi unească forţele pentru alegerile parlamentare, pentru a nu pune în pericol reprezentarea parlamentară a maghiarilor din Transilvania, care reprezintă aproximativ 6,5% din populaţia României. Astfel, la alegerile din decembrie 2020, cele două partide au reuşit să trimită la Bucureşti doi deputaţi – pe Zoltán Zakariás din partea PPMT şi pe Terza József Kulcsár din partea PCM – care au candidat pe listele UDMR.
Sursa: MTI