Creșterea consumului de alimente ultra-procesate reprezintă o amenințare serioasă la adresa sănătății publice globale, alimentând creșterea bolilor cronice și adâncind inegalitățile în domeniul sănătății, avertizează un amplu studiu publicat în revista The Lancet pe 19 noiembrie.
Alimentele ultra-procesate, cunoscute sub acronimul UPF (ultra-processed foods), sunt categoria cea mai procesată din sistemul de clasificare Nova, care împarte alimentele în funcție de gradul și scopul prelucrării industriale. Aceste produse se identifică prin prezența aditivilor senzoriali care îmbunătățesc textura, gustul sau aspectul alimentelor. Consumul ridicat de astfel de produse este asociat cu un risc crescut de obezitate, boli cardiovasculare și alte afecțiuni grave.
În multe țări dezvoltate, alimentele ultra-procesate reprezintă aproximativ 50% din consumul alimentar casnic, iar consumul crește rapid și în țările cu venituri mici și medii, inclusiv în România, unde produsele procesate ocupă tot mai mult spațiu în coșul de cumpărături al familiilor.
La baza industriei UPF se află prelucrarea la scară largă a unor materii prime ieftine, precum porumbul, grâul, soia și uleiul de palmier, transformate într-o gamă vastă de substanțe și aditivi alimentari, controlați de un număr redus de corporații transnaționale. Producătorii dominanți ai pieței includ giganți precum Nestlé, PepsiCo, Unilever și Coca-Cola.
Aceste alimente sunt promovate agresiv și concepute pentru a fi extrem de plăcute la gust, stimulând consumul repetat și înlocuind adesea alimentele tradiționale, bogate în nutrienți. Problema nu este doar un ingredient izolat, ci modelul alimentar general în care produsele întregi și minim procesate sunt înlocuite cu alternative industriale, iar interacțiunea dintre multiplii aditivi dăunători generează efecte negative asupra sănătății.
Impactul nu se limitează la sănătatea umană. Producția industrială, procesarea și transportul acestor materii prime sunt sisteme intensive în combustibili fosili, iar ambalajele din plastic sunt omniprezente în cazul alimentelor ultra-procesate, contribuind la degradarea mediului.
Industria UPF generează venituri uriașe care susțin creșterea continuă și finanțează activități politice corporatiste menite să contracareze încercările de reglementare. Studiul din The Lancet recomandă o abordare guvernamentală comprehensivă pentru a inversa creșterea consumului de alimente ultra-procesate.
Raportul subliniază că echitatea trebuie să fie centrală în abordarea provocării alimentelor ultra-procesate. Consumul tinde să fie mai ridicat în rândul persoanelor care se confruntă cu dificultăți economice. Eforturile de tranziție către diete cu mai puține alimente ultra-procesate nu trebuie să adâncească inegalitățile de gen în ceea ce privește gătitul sau insecuritatea alimentară în rândul populațiilor care depind de opțiunile UPF ieftine.
Experții recomandă redirecționarea subvențiilor agricole de la corporațiile transnaționale mari către o gamă diversă de producători de alimente, care ar trebui susținuți în crearea de alimente și mese proaspete, de proveniență locală, accesibile ca preț, minim procesate și atractive pentru consumatori. Taxarea alimentelor ultra-procesate ar putea ajuta la finanțarea transferurilor în numerar pentru alimente integrale și alte alimente minim procesate, protejând gospodăriile cu venituri mici.