Comisia Juridică a Senatului a respins amendamentul propus de către deputatul PSD Florin Iordache prin care interceptările din dosarele de corupţie, obţinute pe mandat de siguranţă naţională, erau eliminate. Un prim efect al adoptării acestei modificări la legea de punere în aplicare a Codului Penal și implicit la legea siguranței naționale ar fi fost că informații cheie obținute de SRI în baza mandatelor de siguranță națională nu ar mai fi putut fi folosite în instanță dacă vizau, de exemplu, fapte de corupție, evaziune fiscală, trafic de armament, de droguri, fraude informatice etc. Faptele de corupție nu sunt considerate prin lege amenințare la siguranța națională, ci doar în strategia de apărare a țării adoptată de CSAT. Mai mult, ofiţerii SRI ar fi fost obligaţi să nu sesizeze procurorii când ar fi constat că, de exemplu, un cetăţean se pregăteşte să comită un omor.
Un alt doilea efect al legii ar fi fost că numeroase dosare deschise deja în baza mandatelor de siguranță națională ar fi fost compromise. Beneficiarii acestui amendament ar fi fost politicienii suspectaţi de fapte de corupţie trimişi în judecată. Ei ar fi putut scăpa de puşcărie dacă legea s-ar fi aprobat.
Concret
Amendamentul lui Iordache a fost introdus în proiectul legii de punere în aplicare a Noului Cod de Procedură penală. Deputatul PSD Florin Iordache a depus la Comisia Juridică de la Senat următorul amendament: „Art.129 – (1) Datele şi informaţiile de interes pentru securitatea naţională, rezultate din activităţile autorizate, dacă indică pregătirea sau săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, sunt reţinute în scris şi transmise organelor de urmărire penală, potrivit Codului de procedură penală, cu propunerea de declasificare, după caz, totală sau în extras, potrivit legii, a încheierii şi a mandatului prevăzute la art.125. Convorbirile sau comunicările interceptate se ataşează procesului-verbal prevăzut în art.61 din Codul de procedură penală numai în măsura în care acestea au vizat infracţiuni contra securităţii naţionale prevăzute de Codul penal şi de legi speciale”. Acest amendament a mai fost propus în trecut şi de Ministerul Justiţiei, care l-a eliminat după ce SRI a transmis un punct de vedere juridic.
Favorizarea infractorilor
Amendament privind art. 12 alin. 1 vizând legea 51/1991, urmărea de fapt revenirea la formularea propusă în decembrie 2012 de Ministerul Justiției, în sensul limitării modalităților de valorificare a aspectelor rezultate din punerea în executare a mandatelor de securitate națională. La acea vreme, prim-ministrul Ponta a declarat public că nu susține propunerea în cauză, motiv pentru care Ministerul Justiției a revenit la formularea inițială.
Practic, inițiatorul proiectului a propus, cu alte cuvinte, ca personaje cu mari probleme legate de corupție să scape basma curată doar pentru ca au picat pe interceptări de siguranță națională. Si, astfel, fapte prevăzute de legea penală ca infracțiuni vor rămâne nepedepsite.
Astfel, dacă amendamentul ar fi primit girul Senatului, ar fi avut de suferit însăși activitatea de documentare specifică, fiind lipsită de unul din instrumentele recunoscute de legea 51/1991, având în vedere că interceptarea se face când: „nu există alte posibilități ori sunt posibilități limitate pentru cunoașterea, prevenirea sau contracararea riscurilor sau amenințărilor la adresa securității naționale”; „probele nu ar putea fi obținute în alt mod sau obținerea lor ar presupune dificultăți deosebite ce ar prejudicia ancheta ori există un pericol pentru siguranța persoanelor sau a unor bunuri de valoare”.
Vasile Dancea