Acul subțire-subțire, atât de fin încât abia îl văd, s-a curbat după forma degetelor celei care îl folosește zilnic. Dar Anuța Todoran, din Dulcea, ar avea nevoie de ace și mai subțiri, care să se potrivească celor mai mărunte mărgele.
Are o mulțime de mărgele, mici, viu colorate, adunate de pe cămăși vechi, dar până să găsească acele potrivite cu care să lucreze, care să intre prin ele, le adună în cutiuțe și le păstrează. Preferă să lucreze cu mărgele mici, chiar dacă e mai migălos și mai dificil, dar se așază mai bine în model, iar florile sunt mai finuțe și mai bine conturate.
Anuța încrețește și coase cămăși, cătrânțe, șorțuri cu peană, zgărdane și curele cu mărgele. Le face cu drag pe toate, dar cel mai mult îi place să lucreze cu mărgele (deși lucrul acesta este foarte migălos și merge mai greu), iar când este tristă sau supărată, o ajută să se liniștească. „Când lucrez cu mărgele, trebuie să mă gândesc la lucru, să fiu mai atentă, e mai meticulos. Mă gândesc numai la cusut, la culori, la cum se potrivesc”, spune Anuța. Iar lucrul acesta o ajută să mai uite de probleme. Îi place să lucreze încet și bine, în ritmul ei, să nu se grăbească și să nu fie nevoită să facă un lucru de două ori, în liniște, fără televizor, poate cântând o priceasnă. Iar lucrul acesta îi ține de urât și o ajută, mai ales de când i-a murit soțul și nepoții i-au plecat în străinătate.
Ca să scrie modelele după care urmează să coasă cu mărgele, folosește un aluat din apă și făină. Desenează modelul cu carioca pe un sac de folie, împunge cu acul modelul după conturul trasat cu carioca și potrivește folia pe brașon (le fixează bine, să nu alunece). Apoi, face o pastă din apă și făină și, cu un tifon, o întinde peste punctele făcute cu acul, după care împunge încă o dată cu urechile acului pentru ca pasta să ajungă pe catifea. „Să vină modelul cumsecade și să știu cum să mă duc pe el. Că dacă nu, nu mă pot orienta sau vin două flori laolaltă și nu știu cum trebuie cusute”, îmi zice și-mi arată cureaua întinsă pe masă. „De-abia aștept să plouă sau să vină iarna și să mă apuc de cusut. Decât să mă uit la televizor sau nu știu unde, eu cânt o priceasnă. Cu Dumnezeu, că Dumnezeu ne ajută în toate alea.”
Sursa Primăria Ibănești
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.