Fundaţia ADEPT din Saschiz a reuşit dezvoltarea a două aplicaţii pentru telefonia mobilă, una implicând „ştiinţa populară” sau „ştiinţa cetăţenească”, pentru fauna şi flora din cele din Angofa şi Viscri, în cadrul proiectului TransilvaCooperation, cofinanţat prin Programul LIFE al Uniunii Europene, în cadrul căruia au fost restaurate peste 400 de hectare de păşune şi fâneaţă din cele două localităţi.
„Aplicaţia se numeşte Soilmentor şi încă este în varianta engleză, dar urmează să fie şi în română şi e foarte prietenoasă pentru utilizator, pentru că are deja punctele GPS incluse. Nu trebuie să cauţi şi să salvezi punctul GPS. În principiu, deocamdată este pentru Angofa şi Viscri. Pentru fermierii care au habar de flora şi fauna locală am pus şi şase grupuri taxonomice – păsări, fluturi, plante, herpetofaună, insecte şi mamifere – şi la fiecare categorie avem şi numele speciilor. Şi ei doar trebuie să selecteze ce specie cred că au văzut şi s-o încarce în aplicaţie. Şi datele astea ulterior, mai ales dacă încarcă specii de floră şi faună, sunt verificate de oameni de ştiinţă ca să vedem că sunt conform datelor introduse. Iar pentru fermierii care nu vor neapărat să adauge specii sunt şi observaţii generale în care pot să spună ce tip de cultură au”, a declarat, marţi, la Angofa, reprezentanta Fundaţiei ADEPT, Ioana Mădălina Marian.
Prin aplicaţie, fermierii pot să indice ce tipuri de animale identifică pe zona lor.
„Pe noi ne-ar ajuta ca, în timp real, să vedem anual cum se utilizează terenurile din zonă, dacă se înfiinţează ferme, culturi. E un pic mai greu să îi convingem pe fermieri să-şi descarce aplicaţia şi să o folosească cumva. Dar deja lucrăm cu câţiva fermieri care au aplicaţia şi au început să introducă date şi credem că pe viitor o să convingem un număr mult mai mare de fermieri care vor folosi aplicaţia, pentru că e concepută ca să fie uşor de folosit, să nu te încurce (…). Conceptul de ‘ştiinţă populară’ sau ‘ştiinţă cetăţenească’ a venit din Europa ca urmare a faptului că din ce în ce mai multor oameni le place să exploreze natura, să petreacă timp în natură şi au început să înveţe anumite lucruri. Şi cineva s-a gândit cum ar putea fi folosiţi pentru a cartografia biodiversitatea din anumite zone, aşa au apărut aceste aplicaţii”, a explicat Ioana Mădălina Marian.
Managerul responsabil de comunităţile de fermieri şi produse locale al Fundaţiei ADEPT, Ben Mehedin, a subliniat că aplicaţia este extrem de utilă, fiindcă există turişti care vin şi de la sute de kilometri doar pentru a admira un fluture sau o pasăre.
„Din experienţa mea, mai ales în lucrul cu turiştii, am observat că englezii, cel puţin, sunt foarte interesaţi de natură, probabil tocmai pentru faptul că ei nu prea mai au diversitatea naturală pe care o avem noi aici, dar au cunoştinţe pentru că studiază. Sunt oameni care au hobby-uri, fie că sunt interesaţi de păsări, fie că sunt interesaţi de plante, de fluturi. Deci sunt oameni care ştiu (…). Vin de la sute de kilometri să vadă un fluture albastru, să vadă ciocănitoarea neagră. Şi sunt tot felul de aplicaţii care îţi spun unde se găsesc acestea. La noi sunt foarte populare aplicaţiile despre ciuperci, sunt grupuri de ciupercari şi schimbă informaţii. Englezii şi germanii sunt cei mai interesaţi de partea asta de ştiinţă populară sau ştiinţă cetăţenească. Iar aici vorbim despre biodiversitatea pe care o are Târnava Mare în special, dar şi la nivel de ţară”, a subliniat Ben Mehedin.
Deşi scopul proiectului TransilvaCooperation, realizat în perioada 2020-2024, a vizat, între altele, restaurarea terenurilor din zona Angofa (judeţul Mureş) şi Viscri (judeţul Braşov), realizarea hărţi ale habitatelor, speciilor şi destinaţiei terenurilor în cele două văi, precum şi crearea unor planuri de management local, aplicaţiile dezvoltate au venit ca o idee ulterioară.
„Între rezultatele concrete ale acestui proiect, în afară de crearea acestor structuri, chiar dacă sunt deocamdată informale – de cooperare între producătorii locali şi fermieri şi restaurare a fâneţelor şi a păşunilor pe care ni le-am asumat prin proiect – un rezultat foarte drăguţ şi foarte concret, care a venit ulterior, a fost utilizarea celor două aplicaţii. Pentru că, de cele mai multe ori, când vorbim despre conservare, mai ales conservarea naturii, toată lumea se aşteaptă ca noi să fim oarecum blocaţi în trecut şi să nu fim deschişi la tehnologii şi la noutăţi. Dar nu e aşa. Dimpotrivă, încercăm să rămânem tot timpul la curent cu ce se întâmplă şi să includem tehnologia în proiectele noastre. Una este aplicaţia despre ‘ştiinţa populară’, un concept nou din ce în ce mai utilizat în folosirea aplicaţiilor în monitorizare a speciilor, iar a doua vizează Colinele Transilvaniei”, a declarat specialistul în comunicare al Fundaţiei ADEPT, Laura Chirilă-Paşca.
A doua aplicaţie, care este în curs de testare, a arătat Laura Chirilă-Paşca, va fi utilă în promovarea ecodestinaţiei Colinele Transilvaniei.
„Aceste proiecte europene necesită un mediu de promovare online şi asta se întâmplă de obicei: se creează o pagină care după încheierea proiectului nu mai este utilă. Noi ne-am gândit să îi dăm o utilitate şi am transformat-o într-o aplicaţie pentru destinaţia Colinele Transilvaniei. Noi, Fundaţia ADEPT, suntem parte din consiliul director al Colinelor Transilvaniei şi ne-am gândit că ar fi o metodă bună de a promova oamenii locului şi rezultatele proiectului. Iar această aplicaţie tocmai asta face. Este destinată turiştilor şi nu numai. Prezintă unităţi de cazare, locuri de luat masa, trasee, dar şi specii de plante sau animale pe care le puteţi întâlni în natură, în zona colinelor. Şi poate cel mai important este cum ar trebui să te comporţi într-o ecodestinaţie, ca turist, cu respect faţă de natură (…). Aplicaţia este încă în lucru, dar sperăm ca anul acesta să fie complet funcţională. Se poate descărca deocamdată doar că mai de mici erori”, a arătat reprezentanta Fundaţiei ADEPT.
În cadrul proiectului LIFE TransilvaCooperation, în valoare de 596.275 Euro, echipa de implementare a finalizat şi o fermă demonstrativă.
„Ca rezultat al numeroaselor întâlniri organizate de-a lungul celor patru ani de proiectul, factorii de decizie locali, regionali şi naţionali au o mai bună înţelegere şi sprijină abordările inovatoare de management.Am finalizat ferma demonstrativă, şi am dotat-o cu clădiri şi echipamente inovatoare pentru manipularea animalelor, echipamente pentru gestionarea pajiştilor. Ferma va avea un rol important, pe termen lung, în formarea fermierilor, influenţarea politicilor şi diseminarea informaţiilor la scară largă şi după finalizarea proiectului”, a arătat Ben Mehedin.
De asemenea, au fost elaborate, împreună cu fermierii planuri locale de management, prin care s-a asigurat o bună gestionare pe viitor pentru aproximativ 1.800 ha de pajişti şi elemente de peisaj asociate, la nivel de bazin hidrografic, inclusiv aproximativ 500 hectare de habitate de pajişti incluse în Directiva Habitate.
„Am organizat cursuri de management al biodiversităţii pentru pajiştile din Directiva Habitate pentru asociaţia de fermieri din Viscri şi grupul de fermieri din Angofa, totalizând 50 de fermieri. Acest lucru îi va ajuta să îşi sporească veniturile, protejând în acelaşi timp biodiversitatea şi durabilitatea sistemelor agricole. Opt fermieri ce deţin sau gestionează aproximativ 800 ha în valea Angofa şi 40-50 de fermieri ce deţin sau gestionează aproximativ 1000 ha în valea Viscri, lucrează acum împreună în gestionarea comună a pajiştilor şi a elementelor de peisaj asociate. Am propus acţiuni de restaurare a habitatelor pentru cel puţin 240 ha de habitate de pajişti incluse în Directiva Habitate, ce a dus la îmbunătăţirea condiţiei acestora de la un statut de conservare nesatisfăcător la unul favorabil. Inclusiv pentru 40 ha de pajişti şi 200 ha de păşuni, toate habitate de pajişti din Directiva Habitate. În cadrul proiectului, am restaurat 102 hectare de fâneţe şi 250 hectare de păşuni, depăşind obiectivele setate”, a mai subliniat reprezentantul Fundaţiei ADEPT. AGERPRES