Un studiu de prevalenţă realizat la nivel regional pe adolescenţi cu vârste cuprinse între 11 şi 19 ani a relevat că aproape 24% dintre aceştia aveau simptome de „comportament problematic” în ceea ce priveşte jocul de noroc, în timp ce 3,48% dintre ei aveau predispoziţie pentru „jocul patologic de noroc”, a transmis psiholog. dr. Ramona Lupu, vicepreşedinte al Asociaţiei Române de Studiu al Jocurilor de Noroc, la o conferinţă dedicată riscurilor folosirii excesive a internetului, telefonului mobil şi jocurilor de noroc, transmite Agerpres.
Potrivit specialiştilor, comportamentul problematic este caracterizat prin angajarea persistentă şi repetată în jocuri de noroc, cu efecte negative asupra vieţii personale, familiale, profesionale sau şcolare, în timp ce jucătorii patologici de noroc tind să aibă tulburări sau afecţiuni psihiatrice asociate care agravează comportamentul legat de jocurile de noroc şi pariuri practicate fizic sau online. În plus, dependenţa de jocuri, cunoscută şi sub denumirea de ‘gambling’, se poate însoţi şi de alte co-dependenţe, precum cea de alcool, tutun, droguri recreative etc.
Studiul a relevat, totodată, că jumătate dintre cei intervievaţi au declarat că pot controla rezultatul jocului, lucru care este „total greşit”.
„Îngrijorător a fost faptul că 50% dintre cei intervievaţi au declarat că pot controla rezultatul jocului, ceea ce este total greşit. Vârsta medie a primului contact cu jocul de noroc a fost de 15 ani, însă cel mai îngrijorător lucru a fost vârsta celor mai tineri din eşantion cu joc patologic de noroc, vârsta a doi dintre aceştia a fost de 11 ani (…). 44% dintre ei au declarat că suma maximă pariată este între 10 şi 100 de euro. 72,22% practică jocul în grup, 30,55% au spus că au rezultate modeste la învăţătură, aproape 40% au spus că au multe absenţe, iar 52,2% au venituri modeste”, a transmis medicul.