Aproximativ 250 persoane au adoptat o petiţie pentru autonomie, de Ziua Libertăţii Secuieşti
Aproximativ 250 persoane au adoptat o petiţie pentru autonomie, de Ziua Libertăţii Secuieşti

Aproximativ 250 persoane au adoptat o petiţie pentru autonomie, de Ziua Libertăţii Secuieşti

Aproximativ 250 de persoane prezente, luni, la Monumentul Secuilor Martiri din Târgu Mureş pentru a marca Ziua Libertăţii Secuieşti au adoptat o petiţie în favoarea autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc, pe care au depus-o în urma unui marş prin oraş la Instituţia Prefectului – Judeţul Mureş.

„Azi, 10 martie 2025 noi, secuii adunaţi în Târgu Mureş şi cei care se solidarizează cu noi în ţară şi în străinătate, urmând calea legii şi a democraţiei, declarăm din nou în unanimitate: solicităm autonomie teritorială Ţinutului Secuiesc! Mesajul Zilei Libertăţii Secuieşti: aceasta nu este doar ziua comemorării martirilor, dar este şi ziua revendicărilor privind drepturile noastre legitime. Afirmăm din nou: autonomia Ţinutului Secuiesc nu lezează unitatea teritorială şi suveranitatea României, nu restricţionează interesele cetăţenilor de naţionalitate română şi ale altor naţionalităţi din Ţinutul Secuiesc şi nu este în contradicţie cu Constituţia ţării”, se arată în petiţia adresată Guvernului şi Parlamentului României, precum şi preşedintelui interimar al ţării, Ilie Bolojan.

Potrivit semnatarilor, autonomia Ţinutului Secuiesc reprezintă „dreptul şi capacitatea efectivă a colectivităţii majoritare autohtone a ţinutului istoric de a dispune de prerogativele de autoadministrare şi de unele prerogative de drept public, în scopul preluării sub propria ei responsabilitate şi în interesul întregii colectivităţi, o parte importantă a problemelor de interes public, în conformitate cu principiul subsidiarităţii”.

„Acest lucru este şi în interesul României. Regiunea autonomă dispune de organe de conducere democratic alese, situate între stat şi colectivitate, exercită competenţele autoadministrării, respectiv dispune de anumite competenţe publice delegate de stat. Toate acestea se pot realiza numai prin dialog, prin voinţa liber exprimată a comunităţii locale, cu respectarea principiilor democratice şi prin cooperarea solidară şi constructivă a cetăţenilor”, se arată în document.

Semnatarii au invocat o serie de recomandări şi rezoluţii ale Consiliului Europei în baza cărora au solicitat „crearea regiunii administrative şi de dezvoltare de sine stătătoare, cu competenţe specifice, denumită Ţinutul Secuiesc, în conformitate cu proiectul de lege elaborat de Consiliul Naţional Secuiesc”.

„Solicităm onorarea obligaţiilor internaţionale asumate de România, precum şi voinţa comunităţii secuieşti. Solicităm ca Guvernul să înceapă tratative despre statutul Ţinutului Secuiesc cu reprezentanţii legitimi ai poporului secuiesc, Consiliul Naţional Secuiesc şi autorităţile locale din regiune! Solicităm din partea Guvernului României susţinerea iniţiative cetăţeneşti cu titlul Politica de coeziune pentru egalitatea regiunilor şi sustenabilitatea culturilor regionale, demonstrând şi prin aceasta devotamentul României faţă de valorile europene. Protestăm împotriva atacurilor repetate la adresa unor instituţii de învăţământ de limbă maghiară, hărţuirea unor autorităţi locale din Ţinutul Secuiesc, limitarea folosirii limbii materne, persecutarea simbolurilor naţionale. Protestăm împotriva tuturor proiectelor de reformă administrativă care ar afecta negativ Ţinutul Secuiesc, care ar îngloba într-o regiune mai mare sau ar dezmembra. Protestăm împotriva tentativelor de desfiinţare a comunelor secuieşti cu titlu de reformă. Ţinutul Secuiesc a existat, există şi va exista pe veci! Ţinutul Secuiesc este unitar şi indivizibil! Solicităm egalitate deplină şi efectivă pentru toţi locuitorii Ţinutului Secuiesc! Autonomie pentru Ţinutul Secuiesc, libertate pentru Poporul Secuiesc”, se mai susţine în petiţia semnată de liderul Consiliului Naţional Secuiesc, Izsák Balázs. AGERPRES