Hidrocentrala de la Răstolița, unul dintre ultimele proiecte energetice elaborate în timpul regimului comunist, se află pe ultima sută de metri înainte de darea în folosință. Proiectul a ”înghițit” până acum aproximativ 200 de milioane de euro.
Cerbicia cu care ONG-urile de protecție a mediului se opun acestuia crește, însă, exponențial pe măsură ce lucrurile se apropie de finalizare.
Disputa e, cum spuneam, acerbă. Activiștii de mediu prognozează scenarii aproape catastrofice, care ar urma să devină realitate dacă hidrocentrala va fi dată în funcțiune.
ONG-uri de mediu ”amenință” cu apocalipsa
”Proiectul va distruge 170 de hectare de pădure la intersecţia a trei arii protejate Natura 2000, va fragmenta râul Mureş, bogat în biodiversitate, şi va afecta grav alte nouă râuri… va avea impact negativ asupra a 43 de arii naturale protejate şi altor zone de protecţie, care sunt susţinute de aceste râuri, va avea impact negativ asupra a două Zone-Cheie pentru Biodiversitate (Key Biodiversity Areas), locuri importante la nivel mondial pentru specii şi habitate, şi va duce la dispariţia locală a lostriţei, specie emblematică şi critic periclitată”, se arată într-un document trimis recent Guvernului de un grup de cinci ONG-uri care activează în domeniul protecției mediului.
Guvernul, de cealaltă parte, zice că impactul asupra mediului ambiant va fi unul redus. Insignifiant, chiar, în comparație cu beneficiile pe care această nouă unitate de producție a energiei electrice le va aduce. În plus, în contextul actual, marcat de răcirea abruptă a relațiilor cu Rusia, după invadarea Ucrainei, și instituirea de sancțiuni la adresa agresorului, darea în folosință de noi capacități de producție a energiei electrice ”verzi”, regenerabile, pentru a elimina dependența României de benzinarul obraznic și bătăuș care e Federația Rusă, e ceva obligatoriu.
Pozițiile celor două tabere par ireconciliabile. ”E o catastrofă pentru mediu”, zic ecologiștii. ”Nu va fi nicio catastrofă, e un proiect care trebuie neapărat finalizat”, zice Guvernul.
Fiecare tabără își clamează dreptatea. Așa că ne propunem ca, în zilele următoare, să facem un pic de lumină în chestiunea hidrocentralei de la Răstolița.
Câteva cifre, pe scurt
Hidrocentrala Răstolița este un obiectiv de investiţii de interes naţional care valorifică potenţialul hidraulic al afluenților de dreapta ai râului Mureş, pe sectorul Lunca Bradului-Răstoliţa-Bistra, în scopuri complexe, investiția fiind declarată de utilitate publică încă din 1996.
Investiția inițială a fost estimată la circa 170 de milioane de euro, dar se va ajunge la aproximativ 200 de milioane, în total.
Amplasamentul amenajării hidroelectrice Răstolița e în interiorul ariei naturale protejate de interes comunitar Călimani-Gurghiu (ceva mai puțin de 5 ha) şi parţial în interiorul ariei naturale protejate de interes naţional Parcul Naţional Călimani.
E proiectată pentru o putere instalată de 35,2 MW și la o producție de energie electrică de circa 117 GWh/an. Proiectul Răstolița face parte dintr-un pachet de alte șapte amenajări hidroelectrice care ar urma să fie date în folosință în România, până în 2030. Toate, împreună, ar urma să ducă la creșterea producției de energie regenerabilă, verde, a României și, implicit, la reducerea prețului electricității la noi în țară. După cum se vede din imaginea alăturată, la acest capitol stăm rău de tot. Curentul în România costă dublu față de Ungaria și Slovacia, de vreo 3 ori mai mult decât în Germania sau Spania și de aproape 10 ori mai mult decât în Suedia, Finlanda sau Norvegia.
(va urma mâine)
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.