Arheologia aeriană introdusă în Transilvania, prin expoziția ”Războiul tranșeelor”

Prin expoziţia ”Războiul tranşeelor. Marele război din perspectiva arheologiei aeriene”, parte a proiectului unic în ţară ”Mureşeni în tranşeele Marelui Război”, expoziţie care a fost vernisată miercuri, Muzeul Judeţean Mureş a marcat o premieră prin introducerea arheologiei aeriene cel puţin în cercetarea arheologică din Transilvania.

„Arheologia aeriană este un concept cu care trebuie să ne obişnuim. Este una dintre cele mai recente ramuri ale arheologiei, şi anume, ne-am zbătut să traducem ‘aerial archeology’ (arheologie aeriană) în limba română astfel încât să creeze impresia acestei ştiinţe. Muzeul Judeţean Mureş colaborează din 2008 cu Universitatea din Pecs (Ungaria) şi încercăm să cartăm siturile arheologice din estul Transilvaniei şi din judeţul Mureş în special şi tot timpul ne-am lovit de prezenţa tranşeelor din Primul Război Mondial. Cu aniversarea Centenarului ne-am gândit ca această cercetare, care s-a intensificat în anul 2017, să o valorificăm în cadrul unei expoziţii pe care o vernisăm. Aceasta se încadrează într-un proiect de cercetare şi într-un proiect mult mai amplu, şi anume, ‘Mureşeni în tranşeele Marelui Război’. Sperăm că până la finele anului, treptat, această expoziţie să fie vizitabilă, acesta fiind primul modul. Această expoziţie se referă la izbucnirea Primului Război Mondial, respectiv la aceste tranşee de pe teritoriul judeţului Mureş – tranşeele traversează tot judeţul Mureş, din nord, de la Vătava, până la Sărăţeni, paralel cu Carpaţii Răsăriteni. Anumite sectoare au fost mai bine conservate şi au putut fi cercetate prin această metodă a arheologiei aeriene. (…) Muzeul Judeţean Mureş are două proiecte, unul în colaborare cu Universitatea din Budapesta şi unul cu Universitatea din Pecs, şi putem spune că judeţul Mureş este unul dintre inovatorii acestei tehnici, cel puţin în Transilvania”, a declarat Szilamer Panczel, arheolog şef de secţie la Muzeul Judeţean Mureş.

Expoziţia „Războiul tranşeelor. Marele război din perspectiva arheologiei aeriene”, amenajată la Muzeul de Etnografie şi Artă Populară din Târgu Mureş, începe cu o cafenea în stilul „La belle epoque”, similară celei din Sarajevo, în faţa căreia a avut loc incidentul care a declanşat Primul Război Mondial – asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand şi a soţiei acestuia, Sophie, din 28 iunie 1914 -, continuă cu prezentarea ziarelor vremii, cu prezentarea frontului din Primul Război Mondial şi a obiectelor descoperite pe raza judeţului Mureş.

Proiectul expoziţional de la Târgu Mureş ‘Mureşeni în tranşeele Marelui Război’, va avea în final în opt mari module tematice, începând cu cafeneaua în stilul „La belle epoque”, denumită „Europa”, după care se continuă cu modulele precum tranşeul ca obiect arheologic/patrimoniu cultural, sisteme de alianţă în Primul Război Mondial, chemarea sub arme (recrutarea).

Urmează „Tranşee I”, care cuprinde echipament militar în Primul Război Mondial, camaradul etern în tranşee, aprovizionare militară în timpul războiului, serviciul medical şi igiena, efectele Marelui Război asupra vieţii cotidiene din spatele frontului, în mediul urban şi rural, sacrificiile umane din spatele frontului: restricţii, donaţii, rechiziţii pentru front. De asemenea, susţinerea războiului de către populaţia civilă, implicarea femeilor în administrarea gospodăriei, mai ales în agricultură, viaţa în permisie şi lăsarea la vatră.

În „Tranşee II” se vor regăsi documente şi obiecte care privesc motivarea soldaţilor cu decoraţii, viaţa spirituală în timpul Primului Război Mondial, „relaxare” în tranşee, modul de petrecere a „zilelor libere” în timpul luptelor.

În expoziţie se vor regăsi sfârşitul războiului şi Marea Unire, de la prăbuşirea Imperiului Austro-Ungar, Marea Unire de la 1918, rămăşiţe ale administraţiei austro-ungare, introducerea administraţiei româneşti în Transilvania, pamfletul „Strigăt” (Kiáltó Szó), încoronarea regelui Ferdinand, drumul şi adaptarea la noul context al societăţii interbelice.

În expoziţia „Războiul tranşeelor. Marele război din perspectiva arheologiei aeriene”, parte a proiectului „Mureşeni în tranşeele Marelui Război”, este prezentată o machetă a unui front de luptă, care arată amplasarea soldaţilor, dar şi modul de poziţionare a tranşeelor.

În expoziţie se regăsesc hărţi cu privire la linia frontului, precum şi obiecte personale ale soldaţilor descoperite de arheologi.

Pentru marcarea Centenarului Unirii, Muzeul de Etnografie şi Artă Populară din Târgu Mureş a prezentat publicului o expoziţie unică în ţară, prin modul de realizare şi prezentare a exponatelor, în cadrul proiectului „Mureşeni în tranşeele Marelui Război”, realizată în urma unei ample cercetări multidisciplinare a Primul Război Mondial în arealul judeţului Mureş.

Prin această expoziţie se urmăreşte o prezentare mai aparte a Marelui Război, dincolo de orizontul faptelor beligerante, cu accent pe viaţa de fiecare zi a celor aflaţi pe linia frontului, însă din fondurile accesate până acum Muzeul de Etnografie şi Artă Populară din Târgu Mureş a putut realizat un modul al acestei ample şi inedite poveşti despre Primul Război Mondial.

Proiectul „Mureşeni în tranşeele Marelui Război” derulat de Muzeul de Etnografie şi Artă Populară din Târgu Mureş, parte a Muzeului Judeţean Mureş, a beneficiat anul trecut de o finanţare de peste 70.000 de lei, de la Administraţia Fondului Cultural Naţional şi de alte sume de la Consiliul Judeţean Mureş, însă ar mai avea nevoie de cel puţin 150.000 lei pentru ca tabloul Marelui Război să fie complet.

Dată fiind unicitatea expoziţiei, mai multe muzee din ţară s-au oferit să sprijine Muzeul de Etnografie şi Artă Populară din Târgu Mureş cu tehnică de luptă şi materiale din Primul Război Mondial.

În prima fază, muzeografii au deschis expoziţia din tranşeele Marelui Război, în aceasta putând fi văzută viaţa din tranşee, care erau întărite cu nuiele, pe pereţii cărora există fotografii din acele vremuri, prelucrate la o rezoluţie foarte bună, amplasate pe panouri luminate din interior.

Coordonatorul proiectului, cercetătorul Dorel Marc, a arătat că fotografiile descriu pe viu modul de construire a tranşeelor, detaliile din tranşee, punctele de tragere, zonele de acces şi de adăpostire, buncărele de dormit, activitatea dulgherilor care asigurau stabilizarea şanţurilor prin construcţii de lemn, locurile în care era servită masa, modul de aprovizionare etc.

„Din aceste fotografii prelucrate la rezoluţie o foarte bună se vede cum sunt făcute, plus sârma ghimpată dintre copaci, care înconjoară aceste adăposturi. De această dată nu mai vedem doar poza clasică lipită pe un panou, este un sistem de leduri în spate care iluminează şi pune în evidenţă aceste fizionomii. Astfel vedem foarte bine care era starea de spirit, privirea oamenilor”, a declarat Dorel Marc.

Pentru realizarea întregii expoziţii, Muzeul de Etnografie a demarat o campanie pentru achiziţionarea unor piese semnificative pentru ilustrarea perioadei Primului Război Mondial în ţinuturile mureşene, constând în obiecte, fotografii, scrisori, brevete, medalii, distincţii şi alte documente legate de război.

Toate documentele şi fotografiile colectate în cadrul proiectului au fost digitalizate, astfel încât publicul poate avea acces la poveştile personale şi la modul în care se derula viaţa în tranşeele Primului Război Mondial, dar şi la date inedite referitoare la viaţa cotidiană din spatele frontului, din viaţa familiilor mobilizaţilor, efortul material şi uman depus de comunităţi pentru susţinerea războiului, date referitoare la comportamente, experienţe personale şi colective, la consecinţe ale războiului în societatea transilvană mureşeană.

La proiect şi-au adus contribuţia toate secţiile Muzeului Judeţean Mureş, fiind pus accentul pe cercetarea arhivistică a modului în care a ajuns frontul în zona judeţului Mureş, cum arăta linia frontului, dar şi cercetarea arheologică.

Proiectul tehnic al expoziţiei a fost realizat de istoricul de artă de la Muzeul Judeţean Mureş Karacsony Istvan iar parteneri au devenit Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, Muzeul Naţional Secuiesc din Sfântu Gheorghe, Arhivele Naţionale, Serviciile Judeţene Mureş, Sibiu, Cluj, Centrul de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Piteşti, Universitatea din Pécs, Ungaria şi Facultatea de Medicină Militară de la Universitatea de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie din Târgu Mureş. AGERPRES