Conceptul de „case pasive” devine tot mai popular şi în România, chiar dacă valoarea unei astfel de construcţii este mai ridicată cu circa 20%, marele avantaj fiind reprezentat de reducerea la minimum a necesităţilor energetice, arată Krisztina Mate, primul arhitect din judeţul Mureş certificat de Passive House Institute (PHI) Darmstadt.
„Casa pasivă înseamnă de fapt o casă ale cărei necesităţi energetice sunt reduse la minim, consumul nu este redus la zero, pentru că de fapt chiar Institutul de Case Pasive şi-a dat seama că, dacă reducem costurile unei case la zero, de fapt investiţia nu se mai returnează în timp. Şi atunci avem un cost foarte, foarte redus de energie. Asta înseamnă că avem o izolaţie foarte bună, etanşeitate la aer din nou foarte bună. Necesităţile anuale de energie sunt de 0,15 kilowaţi pe metru pătrat şi avem ventilaţie mecanică cu recuperare de căldură. Aceştia sunt factorii principali obligatorii ca o casă să obţină de fapt acest certificat de casă pasivă. (…) Dacă la final poţi să arăţi că ai îndeplinit această cerinţă, atunci primeşti acest statut de casă pasivă”, a declarat presei, joi, arhitectul Krisztina Mate.
Potrivit statisticilor PHI, în România există 28 de case pasive, dintre care trei în judeţul Mureş.
„Vorbim de materiale de construcţii speciale, dar ce este interesant e că acest termen şi concept de casă pasivă de fapt se poate introduce la orice tip de casă. (…) Nu este redus la niciun fel de tip de structură, de construire sau dimensiune. Adică avem dimensiuni optime, raportul între planuri şi înălţimea clădirii, dar nu este ceva care este obligatoriu. Până în momentul de faţă au fost certificate doar locuinţe individuale ca şi case pasive. Investiţia iniţială este mai ridicată cam cu 20% faţă de o casă standard, dar pe termen lung ai un confort mai ridicat”, a precizat Krisztina Mate.
Ea a afirmat că acest concept de casă pasivă este o ştiinţă într-o continuă dezvoltare, dar că în interiorul standardelor PHI există foarte multă flexibilitate şi libertate. AGERPRES