Atenție târgumureșeni, izvoarele rămân nepotabile!

Neștiință sau pur și simplu ignoranță, zilnic putem vedea la izvoarele de pe raza municipiului Tîrgu-Mureș zeci de oameni care își umplu bidoanele cu apă, în ciuda faptului că sunt avertizați că apa izvorului este nepotabilă. Consecințele acestor fapte sunt bolile
bacteriene precum: boala diareică; febra tifoidă; dizenteria sau bolile parazitare: amibiaza sau dizenteria amibiană și lambliaza sau giardioza. Dar cei mai afectați sunt sugarii, care pot prezenta o serie de afecțiuni, de la probleme gastrice – precum diareea infecțioasă, până la intoleranța la anumite proteine, intoxicația cu metale grele sau chiar methemoglobinemie, cunoscută și drept „blue baby syndrome”.
Statisticile și analizele arată că, din păcate, în ultimii ani izvoarele din municipiul Târgu-Mureș nu au fost potabile! Iar viitorul se prezintă la fel….
Ce spun analizele
Ultimele analize asupra izvoarelor din municipiu au fost efectuate de Direcția de Sănătate Publică a județului Mureș în luna iunie 2013. Astfel, cei de la DSP Mureș, Compartimentul de Evaluare a Factorilor de Risc din Mediul de Viaţă şi de Muncă, Biroul Igiena Mediului, ne-au transmis că e riscant să consumăm apă din izvoare având în vedere că nu există date foarte recente despre calitatea apei.
Experiența ultimilor ani…
…ne face să credem că și actualmente sunt mari șanse ca puține izvoare din municipiu să fie potabile.
Astfel, anul trecut, în martie, apa de la două izvoare din municipiul Târgu-Mureș era indicată pentru a fi consumată, potrivit datelor furnizate de Direcția de Sănătate Publică Mureș la momentul respectiv. Este vorba de izvoarele Moldovei și Sub Cimitirul Nou. Izvoarele Mestecăniș și Secuilor Martiri nu se încadrau în parametrii chimici, iar izvorul Predeal în parametrii bacteriologici.
În 2011 situația era și mai rea, doar izvorul de pe strada Moldovei având atunci apa potabilă, însă și aceasta trebuia fiartă înainte de utilizare.
Izvoarele Mestecăniș și Secuilor Martiri nu se încadrau în parametri biologici, iar izvoarele de pe Predeal și Sub Cimitirul Nou nu se încadrau în parametri bacteriologici.
În 2009, erau potabile două din cele cinci izvoare ale oraşului. Este vorba despre izvoarele situate în zona Predeal şi Moldovei; apa colectată din izvoarele din zona Secuilor Martiri şi Cimitirul Nou se recomanda a fi fiartă timp de 30 de minute înainte de consumare. Apa din izvorul din zona Mestecăniş era interzisă consumului pentru copiii cu vârste între 0 şi 3 ani şi pentru femeile însărcinate, deoarece conţinea nitraţi în proporţie de 61,05mg/l.
Situația actuală…
…referitoare la izvoarele din Târgu-Mureș nu se cunoaște deocamdată, dar probabil DSP va efectua analize cândva anul acesta. Dr. Ovidiu Fărcaş, de la DSP Mureș ne-a transmis că „în municipiul Târgu-Mureș inventarierea izvoarelor este în curs de desfăşurare”, iar „în momentul în care vom deţine date privind locaţia izvoarelor (furnizate de primăria Târgu-Mureș n.r.) se vor recolta probe de apă pentru determinarea calităţii apei izvoarelor din municipiul Tîrgu-Mureş”. Aceasta deoarece, Direcţia de Sănătate Publică Mureş verifică calitatea izvoarelor aflate pe domeniul public la solicitarea unităţilor administrativ teritoriale din judeţul Mureş, acestea suportând şi costurile analizelor.
De exemplu, în prezent se cunoaște situația izvoarelor din municipiul Sighişoara, acestea nefiind potabile: „la data de 23. 06. 2014 au fost recoltate probe de apă de la 9 izvoare aflate pe domeniul public, la solicitarea Municipiul Sighişoara; în urma rezultatelor analizelor fizice şi bacteriologice, acestea nu corespund valorilor parametrilor prevăzute de Legea nr. 458/2002 (rl.) şi Legea nr. 311/2004 privind calitatea apei potabile”, ne-a informat dr. Ovidiu Fărcaş.
Boli prin izvoare
De obicei izvoarele sunt nepotabile din cauza prezenței bacteriilor, a paraziților, ori prin poluarea cu nitrați. Astfel, conform informațiilor obținute de la DSP Mureș, consumul apei poate provoca boli bacteriene precum: boala diareică (sau enterocolita acută) transmisă prin coliformi enteropatogeni; febra tifoidă transmisă prin bacilul tific (salmonella tiphi); dizenteria transmisă prin bacilii dizenterici (shigella dizenteriae) etc.
Bolile parazitare cele mai frecvente sunt: amibiaza sau dizenteria amibiană și lambliaza sau giardioza produsă de giardia intestinalis etc.
În plus, apa de izvor nepotabilă poate provoca boli prin substanţe toxice: cea mai cunoscută este intoxicaţia cu nitraţi numită și cianoză infantilă sau methemoglobinemie infantilă – produsă de excesul de nitraţi în apă, cu gravitate deosebită, putând duce chiar la deces. Boala apare la copii mici (0 – 1 an), care sunt alimentaţi artificial.
Din cauza acestor boli, este indicat să fim foarte atenți cu consumul de apă din izvoare, mai ales având în vedere faptul că „din punct de vedere a compoziţiei apei din izvoare, neputându-se asigura zona de protecţie sanitară, aceasta poate suferi modificări majore în urma ploilor mai abundente sau în perioadele de secetă, devenind nepotabilă”, a spus dr. Ovidiu Fărcaş.
Fierberea, protecție discutabilă!
În zona unor izvoare din Tîrgu-Mureș sunt amplasate panouri care menționează faptul că apa trebuie fiartă înainte de a fi consumată. Dar și acest lucru este discutabil: chiar dacă fierberea poate omorî bacteriile, nu va schimba o compoziție chimică nesănătoasă a apei, după cum ne-a indicat tot dr. Ovidiu Fărcaș: „Fierberea apei minimum 30 de minute poate să facă o apă nepotabilă din punct de vedere bacteriologic în apă potabilă. Nu acelaşi lucru este valabil în cazul în care apa este nepotabilă din punct de vedere chimic (conţinut crescut de nitraţi – peste 50 mg/l): fierberea timp de 30 de minute creşte concentraţia de nitraţi/litru aceasta devenind şi mai improprie consumului, mai ales pentru copiii cu vârsta de 0 – 1 an alimentaţi artificial. În cazul în care se foloseşte la prepararea laptelui praf, ceaiului, poate duce la îmbolnăvirea cunoscută ca cianoză infantilă sau methemoglobinemie acută, în formele severe putând duce până la deces”.
Substanțele toxice și afecțiunile pentru om
După cum aminteam, apa izvoarelor din municipiu este adeseori poluată cu nitrați. Nitrații și nitriții sunt componenți naturali ai solului și fac parte din ciclul azotului. Ei apar odată cu mineralizarea substanțelor organice azotoase provenite de la plante și animale.
În natură, în zonele unde omul nu a intervenit, nitrații se găsesc în sol în cantități între 0 – 2,5 mg/L. Când conținutul de nitrați din sol depășește 2,5mg/L, atunci cel mai probabil ca surplusul este cauzat de factorul uman de poluare.
Odată ingerați, nitrații se transformă în nitriți – substanțe mult mai toxice decât nitrații, în urma contactului cu microflora bacteriană a stomacului.
Efectele ingerării unei cantități de nitrați peste limita admisă pot fi: hipertensiune, disfuncții ale sistemului circulator și ale glandelor tiroide, cefalee, urticarii, intoxicație, cianoză severă, chiar și cancer.
Cei mai vulnerabili în fața nitraților sunt sugarii, care pot prezenta din această cauză o serie de afecțiuni, de la probleme gastrice – precum diareea infecțioasă, până la intoleranța la anumite proteine, intoxicația cu metale grele sau chiar methemoglobinemie, cunoscută și drept „blue baby syndrome”.
Blue baby syndrome sau boala albastră
Boala albastră este o methemoglobinemie care afectează cel mai des şi cel mai grav copii mici, putând fi letală pentru sugari. Afecţiunea, care intră în rândul intoxicaţiilor, poate să apară şi la adulţi, însă cu o manifestare mult mai ştearsă şi uneori fără a se exterioriza prin semne. Femeile gravide intoxicate, chiar şi asimptomatic, cu nitriţii din apa de fântână, pot naşte copii cu malformaţii. Din cauza acestei tulburări, fie ea şi minoră, fătul poate muri în orice stadiu al sarcinii.
Methemoglobinemia este cauzată de trecerea fierului bivalent din hem în forma trivalentă şi, în consecinţă, a hemoglobinei în methemoglobină.
Legislația
Legea spune că izvoarele trebuie verificate anual, după ce primăriile au inventariat sursele de apă de pe domeniul public, cheltuielile analizelor fiind suportate tot de primării. Informații detaliate în acest sens am primit tot de la dr. Fărcaș: „În conformitate cu H.G. nr. 974/2004 modificat şi completat cu H.G. nr. 342/2013 pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile şi a Procedurii de autorizare sanitară a producţiei şi distribuţiei apei potabile, Art. 50 – (1) Fântânile publice şi izvoarele vor fi monitorizate de către autoritatea teritorială de sănătate publică cel puţin o dată pe an pentru verificarea conformării la parametrii: bacterii coliforme, E. Coli, enterococi, turbiditate, duritate, oxidabilitate, amoniac, nitraţi, nitriţi şi orice alt parametru considerat necesar a fi investigat de către autoritatea teritorială de sănătate publică; Art. 50 – (11) Autorităţile administraţiei publice locale vor identifica şi vor întocmi, în condiţiile legii, o evidenţă a tuturor surselor de apă destinată consumului uman, cum sunt fântâni publice, izvoare, ce aparţin domeniului public al unităţilor administrativ-teritoriale respective, şi o vor actualiza anual, această evidenţă va fi adusă la cunoştinţa autorităţii teritoriale de sănătate publică în vederea întocmirii planului de monitorizare a calităţii apei potabile;Art. 50 – (3) Costurile de prelevare şi analiză a probelor de apă prelevate conform alin.(1) sunt suportate de primăria din localitatea respectivă;Art. 50 – (4) Tarifele şi modalităţile de plată se stabilesc prin ordin al ministrului sănătăţii Ord.M.S.nr.208/2012”.
Titi DÃLÃLÃU