În urmă cu câțiva ani, Primăria comunei Sângeorgiu de Mureș a achiziționat Castelul Máriaffy și a demarat un proiect care îl va transforma în centru cultural.
Castelul va găzdui săli de spectacole, o bibliotecă electronică, dar și una tradițională, o sală a căsătoriilor, un centru turistic și un muzeu etnografic, iar lucrările au demarat în urmă cu câteva săptămâni.
Concret
„Clădirea va fi supusă unor lucrări de consolidare şi refuncţionalizare. Se vor executa instalaţiile interioare şi exterioare necesare şi se vor racorda la utilităţile existente în zonă. Se propun următoarele etape tehnologice: 1 – lucrările de intervenţie pentru renovarea şi funcţionalizarea clădirii principale: scări la intrarea din faţă, la intrarea din spate şi subsol, curte de lumină, buiandrugi metalici peste goluri de uşi, cadru metalic pentru consolidarea scării principale, goluri pentru instalaţii în planşeul de cărămidă boltit, realizarea rezervorului subteran de psi, lucrări de restaurare elemente din piatră; 2 – instalaţii interioare – instalaţii de încălzire: instalaţii sanitare, instalaţii electrice; 3 – amenajări exterioare”, se arată în caietul de sarcini al licitaţiei.
Proiectul care vizează reabilitarea Castelului Máriaffy” este finanţat prin Măsura europeană de protejare a patrimoniului cultural naţional, cu peste un milion de euro.
Castelul…
În 1860, conform lui Orbán Balázs: „a fost un castel voluminos și fortificat, care în prezent, se află parțial în ruine, o parte a acestuia fiind modificat”. În anii 1870, la ordinul lui Máriaffy Albert, castelul s-a modificat, lucrările de construcție fiind executate de maistrul zidar Soós Pál (1843-1910) din Târgu Mureș.
După naționalizare, castelul a ajuns în folosința Gospodăriei Agricole de Stat, însă după schimbarea regimului clădirea a devenit pustie și s-a deteriorat. Astăzi clădirea stă în paragină, nu mai are uși și nici geamuri. Ambele fațade ale clădirii sunt de 28 de metri, cu ornamente. Dinspre autostradă, o alee face accesibilă intrarea în castel, în pridvorul mare cu pergolă cu stâlpi, respectiv în holul central. Aticul deasupra cornișei de pe fațadă accentuează axul central al castelului.
Partea orientată spre Mureș este accentuată de pridvorul susținut de arcade și boltă boemă, la parter și pridvorul închis, cu tavan drept, la etaj. Stâlpii din cărămidă, aflate la etaj, sunt prevăzuți cu capitel în stil corintic. Deasupra balconului, s-a construit un atic în stil neorenascentist, asemănător cu fațada posterioară, pe care s-a situat blazonul dublu al familiei care a ordonat construirea, Máriaffy (I.) Albert (1823-1889) și ce-a de-a doua soție a acestuia, contesa Bethlen Lujza (1835-1900). Fațada principală, cu pridvor la parter și la etaj, cu arcade triple, are vedere spre Mureș. Fațadele castelului sunt decorate de chenarele ferestrelor cu obloane și cornișe. Castelul are o structură simetrică. Atât decorația interioară a holului, cât și bariera din fier forjat face referire la luxul castelului. Salonul castelului și galeria de portrete conținea operele multor maeștri.
Pe baza cărților poștale, a desenelor vechi, cea mai frumoasă parte a fațadei principale era intrarea principală cu arcade, deasupra căreia se afla un pridvor închis, susținut tot de arcade, ornat cu stâlpi prevăzuți cu capitel în stil corintic. Pe timpul lui Máriaffy (III) Lajos (1868-1915) și a fiului său (IV) Lajos (1894-1971), castelul avea un parc de 68 de hectare, care conținea specii de arbori rari și un mic iaz. În locul parcului de odinioară s-au construit sectoare de blocuri, stațiuni de cercetare și dezvoltare pentru creșterea bovinelor și jandarmerie, iar iazul a devenit mlăștinos.
Cristina Vancea
Sursa: castelintransilvania.ro
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.