Vicepreşedintele politic al UDMR, Laszlo Borbely, consideră că municipiul Târgu Mureş ar putea fi capitala unei regiuni formate din judeţele Mureş, Harghita şi Covasna, la care să se adauge eventual Bistriţa Năsăud sau Braşov, se arată într-un comunicat dat publicităţii, luni, de biroul de presă al acestuia.
‘Municipiul Târgu Mureş reprezintă locaţia cea mai bună pentru o regiune alcătuită din judeţele Mureş, Harghita şi Covasna (eventual şi cu Bistriţa Năsăud sau Braşov), deoarece deşi reprezintă un centru economic şi cultural al acestei regiuni, nu este îndepărtat de nivelul de dezvoltare al celorlalte centre urbane şi este legat cu o reţea adecvată feroviară şi de drumuri de acestea, precum şi de întreaga zonă menţionată. Pe lângă acestea, Târgu Mureş îndeplineşte şi o varietate de funcţii necesare unui centru regional, dispune de un aeroport internaţional, va fi în apropierea nodului de legătură între cel puţin două autostrăzi, este centru universitar şi centru medical renumit, dar şi un centru logistic’, se arată în documentul remis de biroul de presă al politicianului.
Reprezentantul UDMR crede că asocierea judeţelor mai dezvoltate cu cele mai puţin dezvoltate nu este în beneficiul celor mai puţin dezvoltate, iar dacă o asemenea împărţire va fi consacrată şi în Constituţia României, situaţia dezvoltării armonioase a ţării ar putea suferi în mod semnificativ.
‘Un proces de reorganizare regională care să creeze un cadru adecvat pentru dezvoltarea armonioasă a întregii societăţi, ar trebui să se materializeze prin crearea unor regiuni care să fie compuse din 3-4, maximum 5 judeţe aflate la un stadiu similar de dezvoltare, cu un potenţial de dezvoltare similar şi care să beneficieze de egalitate în cadrul regiunii, regiuni care, la nivel administrativ să aibă în primul rând competenţe în domeniul politicii de dezvoltare, să fie conduse de organe decizionale alese de către colegii electorale alcătuite din primari şi consilieri judeţeni şi să aibă centre regionale cu adevărat funcţionale’, se arată în document.
Borbely consideră că pe lângă obiectivul principal – acela de a crea un cadru adecvat pentru dezvoltarea armonioasă a ţării – procesul de regionalizare aduce şi o serie de oportunităţi societăţii româneşti, ‘cel puţin la fel de importante pentru iniţierea şi menţinerea unor procese economice sustenabile, ca şi regionalizarea în sine’.
În viziunea parlamentarului, aceste oportunităţi constau în şansa pentru societatea românească de a face noi paşi în direcţia implementării efective a principiului subsidiarităţii şi a descentralizării, respectiv de a mări gradul de implicare a populaţiei în actul de guvernare şi în procesele economice (democraţie participativă) prin responsabilizarea comunităţilor locale şi întărirea spiritului întreprinzător.
Laszlo Borbely a subliniat că aplicarea principiului subsidiarităţii şi al descentralizării în procesul de regionalizare implică aducerea unor competenţe de la nivel naţional la nivel regional, ‘nicidecum comasarea unor competenţe care se regăsesc momentan la nivel de judeţ, la nivelul unui centru regional, ceea ce ar duce la o recentralizare şi mai puternică a administraţiei’.
‘Aceste măsuri de descentralizare şi apropiere de cetăţean sunt necesare deoarece, doar acele structuri regionale pot fi cu adevărat funcţionale, cu care comunităţile locale se pot identifica şi în care se pot implica. Pentru aceasta este nevoie ca arhitectura regională să consacre relaţiile economice şi sociale informale existente, creând un cadru adecvat pentru valorificarea resurselor locale, dar şi pentru valorificarea potenţialului existent în materie de expertiză locală legată de anumite activităţi economice tradiţionale (viticultură, artizanat, agricultură bio, etc.)’, a mai arătat politicianul.
AGERPRES