În 26 ianuarie 2012, Consiliul Local Tîrgu-Mureş se întrunea în şedinţă ordinară pentru a adopta bugetul municipiului.
Atât la venituri, cât şi la cheltuieli suma aprobată se cifra la 601,794 de milioane de lei. Din această sumă, o parte importantă o reprezentau sumele ce urmau să fie primite de la Uniunea Europeană, şi anume jumătate din buget. Propriu-zis, bugetul municipiului arăta şi arătă mai prost decât în 2011, atâta vreme cât veniturile proprii estimate erau mai reduse cu 35 de milioane de lei decât cele din anul anterior. Pentru a reechilibra bugetul la capitolul de venituri, Direcţia economică a înscris la poziţia subvenţii primite de la bugetul de stat şi de la alte bugete suma de 25 de milioane de lei peste ceea ce s-a primit sau nu în 2011. În anul 2011 s-a intrat cu datorii de 40 de milioane de lei, însemnând facturi neachitate, sumă ce a crescut la începutul anului 2012 la 47 de milioane de lei (470 de miliarde de lei pentru cei care calculează încă în vechea monedă). Cam aşa arăta bugetul la începutul anului.
Cu toate acestea, în tot decursul anului 2012, am aflat de la reprezentanţii Primăriei Tîrgu-Mureş că nu există datorii şi că autoritatea locală nu are facturi neachitate. Cu toate acestea, mai multe scandaluri au dovedit contrariul.
E. Star a reziliat contractul
Să începem cu scandalul apei calde care a izbucnit în campania electorală de la alegerile locale, cu siguranţă deloc întâmplător, şi care a continuat pe tot parcursul anului 2012. În 2010, serviciul de furnizare a energiei termice era preluat în concesiune de RFV Mureş Energy care s-a ,,rebranduit” apoi ca E.Star Energy România. Compania opera 15 centrale termice şi în jur de 7.000 de abonaţi – cam atât a mai rămas din sistemul centralizat la momentul în care Energomur a ajuns în insolvenţă – şi se angaja la investiţii ambiţioase. De cealaltă parte, autorităţile publice locale – Consiliul Local Tîrgu-Mureş şi Primăria – erau fericite că scapă de grija a câteva zeci de mii de locuitori şi pentru asta erau de acord să plătească diferenţa la preţul gigacaloriei – 70 de lei per unitate. Dulcea fericire nu a ţinut însă mult, iar în 13 iunie, la trei zile după alegeri, E.ON Energie România a sistat furnizarea gazului metan către cele 15 centrale termice operate de E.Star, motivând restanţele de aproape 5,5 milioane de lei pe care le datora compania concesionară. Din aceste datorii, aproape jumătate erau debite ale Primăriei Tîrgu-Mureş. Mai precis – 2,3 milioane de lei, motiv pentru care E.Star a reziliat unilateral contractul de delegare a serviciului de energie termică. „Direcţia Economică a Primăriei nu a evidenţiat în contabilitatea proprie facturile fiscale emise de SC E-Star Energy Mureş la valoarea facturată privind nivelul subvenţiei aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 95/2011, pentru a se acoperi diferenţa dintre preţul de producere, distribuţie şi furnizare a energiei termice şi preţul local de facturare către populaţie”, explica la vremea respectivă, dar şi mai recent, viceprimarul Ionela Ciotlăuş de ce E.Star a reziliat contractul. Bineînţeles, nefiind evidenţiate în contabilitate facturile, Primăria nu avea într-adevăr nicio datorie. Totuşi, acestea erau emise. Ce spune Camera de Conturi asupra acestui fapt poate aflăm anul viitor.
Tot în vară am aflat, ceea ce arătam şi în cursul anului 2010 când Energomur era îngropată în datorii, că debitele restante ale Primăriei către compania E.ON se cifrează la 18 milioane de lei la care se mai adaugă alte patru cu titlu de penalităţi de întârziere. Pentru acestea, Primăria se judecă cu furnizorul de gaz metan şi speră să câştige, nu prea înţelegem cum şi nu am vrea să ne lansăm în speculaţii asupra judecătorilor.
Serviciul de furnizare a energiei termice a fost trecut la Locativ SA – cu menţiunea că acesta va reveni la Primărie, ceea ce încă nu s-a întâmplat -, cei mai mulţi locatari şi-au pus centrale de apartament, unii aşteaptă şi acum să fie conectaţi la reţeaua de alimentare cu gaz metan, pentru şcoli s-au găsit soluţii de montare de centrale proprii şi problema a fost bifată ca rezolvată. Datoriile însă rămân.
Chiriile pentru şcoli, neplătite
Un incident la Liceul de Artă – prăbuşirea unei bucăţi din tavanul unei săli de curs – avea să aducă în prim-plan o altă problemă: cea a datoriilor înregistrate de municipalitate către proprietarii clădirilor retrocedate unde funcţionează şcoli.
La sfârşitul lunii august, în timpul unei şedinţe de Consiliu Local, aveam să aflăm că Primăria era datoare Biserici Romano-Catolice cu 220.000 de lei cu titlu de chirie pentru clădirea Liceului de Artă. Adică biserica nu încasase în ultimele 16 luni niciun leu pentru chirie şi în plus între cele două părţi nu mai era în vigoare vreun contract. În privinţa contractului, potrivit normelor dreptului civil funcţiona tacita relocaţiune, ceea ce însemna că Primăria datora chiria chiar dacă nu fusese semnat vreun nou contract sau un act adiţional. Nu erau însă singurele restanţe. La fel se întâmpla şi în cazul altor şcoli.
În 29 noiembrie, din nou într-o şedinţă în plen, descopeream alte datorii ale municipalităţii. Aleşii locali au fost chemaţi să aprobe alocarea a aproape două milioane de lei unor companii care aveau facturi neîncasate de la Primărie. Alţi bani, alt scandal, mai ales că alocarea banilor veniţi de la bugetul de stat nu s-a făcut pe criterii clare, aşa cum au cerut cei trei consilieri locali ai PSD. Minoritatea social-democrată nu a votat rectificarea bugetară, fiind acuzaţi că s-ar împotrivi unei primeniri a bugetului. Şi noi am rămas cu această curiozitate, şi anume cum au fost selectare firmele care urmau să beneficieze de o susţinere financiară taman în campania electorală, când banii pentru partide se strâng şi printr-o asemenea metodă.
Electrica stă să taie lumina
Imediat după alegerile parlamentare, pe site-ul ANAF a apărut informaţia că nocturna stadionului Transil este scoasă la mezat din cauza debitelor acumulate de Asociaţia Fotbal Club Municipal către Administraţia Financiară Tîrgu-Mureş. Instalaţia de nocturnă, băncile antrenorilor şi alte bunuri ale clubului urmau să fie vândute cu un preţ începând de la 1,7 milioane de lei. Care este valoarea datoriilor nu am aflat-o, deoarece Finanţele se apără cu secretul fiscal, în timp ce conducerea clubului se eschivează să dea o cifră exactă. Ceea ce am aflat însă, o informaţie oarecum şocantă având în vedere cine a făcut-o – consilierul local Claudiu Maior, consilier personal al edilului-şef Dorin Florea şi vicepreşedinte al clubului, este că Primăria datorează FCM nouă milioane de lei. Până acum am ajuns la vreo 39 de milioane de lei.
În decembrie, înainte de Crăciun, am mai aflat că avem iluminat public pe datorie. Sau pe baza constrângerilor legale impuse furnizorului de electricitate de a nu deconecta de la reţeaua de energie electrică şcolile. Datoriile către Electrica se cifrează la peste un milion de lei, sumă din care doar pentru unităţile şcolare, municipalitatea datorează 200.000 de lei. Informaţia a fost confirmată de către reprezentanţii Electrica, reprezentanţi care au recunoscut că au emis peste 150 de ordine de deconectare care nu au fost puse în executare deoarece, cu ţârâita, Primăria mai plăteşte câte ceva.
Cam aşa am stat cu bugetul în 2012. Totuşi ar fi de precizat că la secţiunea venituri, la ultima rectificare, bugetul avea cu vreo 78 de milioane de lei în plus faţă de ianuarie 2012. În aceste condiţii, ne întrebăm retoric de ce nu sunt plătite datoriile?
Ligia Voro