Ca să nu mai dispară cărţile!

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Mureş, Ciprian Dobre, a anunţat joi, într-o conferinţă de presă, că Bibliotecii Teleki din Târgu Mureş, prima bibliotecă publică din ţară, i-au fost alocate sumele necesare efectuării expertizării, clasificării şi includerii volumelor în patrimoniul naţional, astfel încât să nu se mai semnaleze dispariţii ale cărţilor de colecţie.
„Primul lucru care trebuia făcut, şi acesta trebuia făcut de multă vreme, era ca toate volumele din Biblioteca Teleki să fi fost expertizate şi inventariate. (…) Am alocat Bibliotecii Judeţene Mureş, respectiv Bibliotecii Teleki, toată suma necesară pentru expertizarea volumelor de la Biblioteca Teleki, iar odată cu expertizarea urmează clasificarea acestor volume. După clasificare urmează includerea lor în patrimoniul naţional. Odată incluse în patrimoniul naţional, regimul acelor obiecte, respectiv al acelor cărţi, se schimbă. Nimeni, decât cu autorizare din partea Ministerului Culturii, nu mai poate intra în contact fizic cu acel obiect, doar cu copii sau faximiluri”, a declarat Ciprian Dobre.

Preşedintele CJ Mureş a spus că alocarea sumelor respective s-a făcut după ce, în anul 2010, în urma unui inventar, s-a constatat dispariţia a 538 de cărţi, foi volante, broşuri, unele extrem de valoroase.

Printre cărţile dispărute de numără Tripartitul lui Werböczi – tipărit la Viena în anul 1517, fiind unul dintre răspunsurile nobilimii la răscoala lui Gheorghe Doja – Colecţia de legi ”Corpus Iuris Hungarier”, ediţia Elseveriană din Ţările de Jos, Colecţia Republika, ce conţine o serie de volume în care este prezentată câte o ţară europeană, iar lucrările dispărute sunt cele din sec. al XVII-lea despre Italia, Grecia şi Bizanţ, Germania şi Franţa.

Printre volumele valoroase dispărute, editate între 1550 şi 1700, se aflau unele care tratau Istoria Ungariei şi Transilvaniei, cărţi de matematică, astronomie, geometrie şi cărţi de drept, unele cu ilustraţii şi gravuri extrem de valoroase.

Directorul Muzeului Judeţean Mureş, Sóos Zoltán, a arătat, că piesele valoroase odată sustrase din colecţii sunt foarte greu de recuperat, întrucât furtul respectiv se produce la comandă.
„Procurorii se ocupă de recuperarea acestor piese, dar odată sustrase din colecţie – şi cred că nu există colecţie în România sau în Europa Centrală care să nu fi fost într-un fel sau altul vandalizată sau nu s-ar fi întâlnit cu acest fenomen al furtului – recuperarea lor este foarte greoaie. Când aceste piese sunt luate din colecţie, sunt luate la comandă. Deci când cineva cere, găseşte calea spre ele. La noi cea mai mare problemă a fost în anii ’90 când s-a desfiinţat Legea Patrimoniului şi timp de 6-7 ani a fost o piaţă liberă, fără control. Atunci s-au întâmplat majoritatea cazurilor de sustragere a bunurilor din colecţiile publice şi nu numai din acestea, ci şi bisericeşti. Spre fericirea noastră, în ziua de azi nu mai vorbim – cel puţin la nivelul judeţului Mureş – de dispariţii de piese de colecţie, ba mai mult, vorbim despre îmbogăţirea acestora”, a arătat Sóos.