Interviu cu directorul Căminului pentru vârstnici din comuna Papiu-Ilarian
În zilele noastre, când tot mai puțin timp ne rămâne între două joburi, ca să ne întrebăm părinții, bunicii, ce mai fac, cum se mai descurcă cu singurătatea, este bine de știut că există o alternativă.
I se spunea pe vremuri ”„azil de bătrâni”. Sună urât, mai ales că de-a lungul timpului termenul a primit o conotație respingătoare. „”Dacă mi-aș aduce-o acum pe mama la cămin, toată strada mi-ar sări în cap: cât s-a chinuit, s-a trudit ca să te crească, să te educe și tu acum o abandonezi la azil”, afirmă directorul Căminului pentru persoanele vârstnice din comuna Papiu Ilarian, inginerul Székely Elemér. ”„Eu, când aud cuvântul ”„azil” văd în fața ochilor o clădire sumbră, rece, lângă o pădure întunecoasă. Ori aici vorbim de un cămin. O clădire modernă cu două etaje, construită din fonduri europene, dată în folosință pe 1 iulie anul acesta, e ca un sanatoriu”, adaugă el înainte de a-mi răspunde întrebărilor.
Reporter: Ce statut de funcționare are Căminul pe care-l conduceți, domnule Székely Elemér?
Székely Elemér: Acest cămin pentru persoanele vârstnice este un cămin de stat, are statut de funcționare ca și cel de la Măgherani. Este în subordinea primăriei din comuna Papiu Ilarian, județul Mureș.
Reporter: Cum l-ați putea descrie celor care nu l-au vizitat încă?
Székely Elemér: Căminul ocupă o clădire construită din fonduri europene, respectând toate standardele europene. De menționat un aspect important în procesul de licențiere este faptul că, clădirea imobilul dispune de lift, fiind vorba de o clădire cu trei nivele, adică două etaje și parter. Pe fiecare etaj avem câte șase camere, cu două paturi, baie separată pentru fiecare cameră, mobilier, televizor, internet, frigider, buton de panică pentru solicitarea asistentei sau a infirmierelor. În afară de asta avem trei băi comune. Un spațiu comun de 80 de mp cu mese și scaune ergonomice unde beneficiarii se pot recrea. Pot citi cărți de la bibliotecă, pot urmări programele de la televizor, dacă nu joacă table, șah, remy sau cărți.
Reporter: Aveți condiții de hotel… sau pensiune.
Székely Elemér: Condiții mai mult decât civilizate.. Suntem în permanentă monitorizare, nu putem schimba standardele. Clădirea a fost proiectată pentru 24 de beneficiari! Avem un spațiu de extindere de circa 50 de ha. Deocamdată suntem la început, dar cu timpul ne gândim și la extindere. Avem o curte foarte generoasă. Cei care sunt de la țară se mai uită la un pom… se plimbă pe alei. Sunt liberi să facă ce vor!
Reporter: Asta însemnând…?
Székely Elemér: Asta însemnând că avem de respectat un regulament intern, dar căminul nu este închisoare. Dacă un vârstnic, lăsat singur acasă, golește toate dulapurile de pildă, ar putea fi luat la rost de aparținători, aici nu e nicio problemă. Avem personal care pune totul la loc. Programul din cursul zilei nu prea le permite să se plictisească. Nu prea apucă să facă așa ceva. Doar în perioada de după masa de prânz eventual, căci nu prea rămân nesupravegheați. Sunt monitorizați, avem camere de supraveghere pe holuri și în curte. Dacă vreunul își ia cu el o bucățică de pâine în șervețel și o ascunde în noptieră, asta nu e o problemă.
Reporter: Pot părăsi căminul cei internați?
Székely Elemér: Pot ieși pe bază de bilet de voie, sau însoțiți de un angajat al nostru. Se duc în sat la magazin, sau la plimbare. Se pot duce la biserică în sat la slujbă. Aparținătorii îi pot lua acasă pentru câteva ore, la zile de naștere, nunți, botez sau alte evenimente. Pot lipsi una – două zile sau chiar și o săptămână dacă le vin rudele de peste hotare și vor să stea cu ei.
Reporter: Sunt cămine unde nu se primesc persoanele suferind de Alzheimer sau Parkinson. Aveți asemenea restricții?
Székely Elemér: Nu avem astfel de restricții. Ne ferim doar de persoanele agresive. Primim și persoane cu Alzheimer. Au câteva minute, o jumătate de oră de luciditate, apoi cad înapoi în trecut. Ei sunt blocați în urmă cu 20-30 de ani. Așteaptă persoanele care au murit, dar ei știu că sunt plecați undeva și le așteaptă să revină.
Reporter: Despre îngrijirea medicală a vârstnicilor, ce ne puteți spune?
Székely Elemér: Încă de la internare sunt evaluați de medic, de psiholog. Avem medic de familie, asistente medicale și infirmiere. Se administrează tratamentele medicale, se fac analizele medicale în cadrul căminului.
Reporter: Nu ne-ați zis despre hrana oferită de cămin?
Székely Elemér: Avem bucătărie proprie și sală de mese. Meniul de 10 feluri este prestabilit săptămânal, la propunerea nutriționistului. Respectăm recomandările medicului curant acolo unde este nevoie de regim sau restricții alimentare la standardul minim de 16,80 lei pe zi. Trei mese calde și două gustări pe zi.
Reporter: Ce criterii de acceptare aveți în cămin?
Székely Elemér: Criteriile de acceptare sunt destul de simple, acceptăm și persoane mobilizate la pat. În cazul lor pamperșii scutecele (scutecele) trebuie asigurați asigurate de aparținători. Nu putem stabili un tarif pentru că se poate întâmpla ca într-o zi să fie nevoie de 2-3, în altă zi de mai multe… Pentru dotările pe care le are căminul, contribuția beneficiarilor este de numai 1.600 de lei.
Reporter: În Occident vârstnicul își poate oferi mașina, apartamentul în schimbul internării la cămin…
Székely Elemér: E mai complicat, necesită acte notariale… Încă nu a fost cazul la noi. Contribuția este plătită lunar de către reprezentantul legal al beneficiarului care face un angajament lângă cererea de internare. Doar 60% din pensie ar putea fi reținut pentru plata contribuției, de aceea mergem pe varianta cu angajamentul.
Reporter: Ce credeți că ar trebui să înțeleagă cei care refuză ideea internării la cămin?
Székely Elemér: Să se pună în situația unei persoane care nu are cu cine schimba o vorbă zile în șir. După o săptămână de stat în casă pot cădea în depresie. Câți dintre o sută de oameni își duc bătrânii la un consult psihologic? Câți observă că au căzut în depresie? La cămin avem psiholog. Le face evaluarea periodic. Aici oamenii socializează. E o gură de oxigen pentru beneficiari. Cunosc cazuri concrete când s-au căsătorit. Și locuiesc mai departe în cămin, dacă plătesc contribuția pot sta câte zile au de trăit! Alt caz concret, după o lună jumate la cămin persoana s-a ridicat din pat, s-a schimbat, dacă până atunci nu vorbea, avea nevoie de scutece…
Reporter: Cu alte cuvinte, e nevoie de …
Székely Elemér: E nevoie de schimbarea mentalității. De educație. Să lăsăm lumea să vorbească, și să acordăm șansa la o viață demnă pentru bătrânii noștri. Cei care au reticențe, sunt invitați să ne viziteze, ca să se convingă! Mai avem câteva locuri!
Citește‼ Cămine de bătrâni la standarede europene, pentru priviligiați
A consemnat Erika MĂRGINEAN