Castelul Bornemissza din comuna Gurghiu, care a fost construit în anul 1733, ar putea fi restaurat şi inclus în circuitul turistic dacă proiectul Muzeului Judeţean Mureş va fi aprobat pentru obţinerea unei finanţări europene, a declarat presei, marţi, Zoltan Soos, directorul muzeului.
Pentru elaborarea proiectului de restaurare, Castelul Borbemissza a fost studiat în detaliu de o serie de cercetători ştiinţifici, care au stabilit care a fost forma iniţială a ferestrelor, a podelelor, a frescelor, precum şi a bolţilor. Împreună cu reabilitarea castelului şi a anexelor, proiectul prevede construirea unui hotel, precum şi reamenajarea Parcului Dendrologic din imediata apropiere. ‘După ce a preluat Castelul din Gurghiu, Muzeul Judeţean a pornit studierea amplă şi detaliată a monumentului, însemnând efectuarea studiului de fezabilitate, care a fost deja avizat de Ministerul Culturii. Suntem în etapa de finalizare a proiectului tehnic, care trebuie predat pe data de 1 octombrie pentru a fi avizat tot de Ministerul Culturii. Castelul Bornemisza este propus pentru finanţare europeană, pe dezvoltare regională, turistică şi, desigur, pe creşterea ofertei culturale în Valea Gurghiului, care eu, personal, cred că este într-o uitare nemeritată (…) Împreună cu construcţia hotelului de lângă castel – şi aici am cerut de la proiectant să fie şi un centru de fitness care să-i ajute pe cei care vin la recuperare – costurile proiectului s-ar ridica la aproximativ 4-5 milioane de euro, costuri care prevăd şi refacerea parcului dendrologic, prin reproiectarea unui parc englezesc şi înlăturarea speciilor de arbori care au crescut ulterior’, a declarat Zolstan Soos.
Proiectul de restaurare a Castelului Bornemissza prevede consolidarea părţilor în care s-au semnalat probleme la structura de rezistenţă, va fi refăcut întreg sistemul de captare a apelor pluviale, precum şi ferestrele, uşile, ancadramentele de piatră, precum şi redarea aspectului original prin restaurarea frescelor, decorului interior. ‘Vor fi create câteva apartamente de lux în vechiul castel şi celelalte săli vor avea rolul de săli de conferinţe şi un restaurant vânătoresc. Grânarul va fi destinat unui muzeu cu caracter local, care să prezinte istoricul Văii Gurghiului, flora şi fauna. În castel a funcţionat Muzeul Cinegetic dar acesta a fost desfiinţat deoarece era foarte deteriorat şi trebuie recondiţionat, dar în acest proiect de renovare foarte multe piese din această expoziţie cinegetică vor fi folosite. Prin modernizarea şi prin introducerea elementelor interactive vom reda în mare concepţia acestei expoziţii’, a arătat directorul Muzeului Judeţean Mureş.
Zoltan Soos a arătat că acest complex cuprinde clădirea veche a castelului, care este cea mai mare, are formă de L, are o capelă barocă – folosită în prezent de biserica greco-catolică – un grânar şi clădirea porţii. Corpul principal de clădire care adăpostea palatul princiar este din secolul XVII, majoritatea frescelor de pe acesta datează din epoca barocă. Potrivit directorului muzeului, corpul principal a fost extins în secolul XVIII de către familia Bornemissza, care a arendat acest teren de la Curtea din Viena, iar după expirarea închirierii terenul şi castelul au fost preluate de Curtea Imperială din Viena.
Complexul a fost transformat în castel vânătoare a prinţului Rudolph de Habsburg, care a murit într-un accident de vânătoare, după care a fost transformat într-o şcoală de studii silvice. Şcoala silvică a funcţionat aici mai mult de un secol, iar din anul 2008 complexul de monumente a revenit Primăriei Gurghiu. ‘Având în vedere că s-au prezentat o serie de probleme de conservare care fără cunoştinţe de specialitate nu puteau fi rezolvate, Primăria a predat dreptul de administrare a complexului Muzeului Judeţean Mureş. De atunci, pe lângă proiecte şi avize, am efectuat reparaţia acoperişului corpului de secol XVII, cel mai important corp, şi urmează în celelalte două clădiri, clădirea porţii şi fostul grânar, să fie licitate anul acesta. Sperăm că până la finalul acestui an toate problemele care pun în pericol monumentul din cauza deteriorării acoperişului să fie rezolvate’, a precizat Zoltan Soos.
AGERPRES