În localitatea Ozd, sat izolat din judeţul Mureş, există unul dintre cele mai elegante castele renascentiste din Transilvania, datorită formei sale dreptunghiulare, cu patru bastioane la colţuri.
Castelul a fost construit în secolul al XVII-lea pe locul în care a fost menţionat prima oară, în secolul anterior, un conac nobiliar, şi are o istorie zbuciumată, la fel ca şi epocile cărora le-a supravieţuit, fiind distrus în timpul războiului curuţilor, refăcut şi apoi adus în ruină în perioada comunistă.
Directorul Muzeului Judeţean Mureş, Soos Zoltan, a declarat, pentru AGERPRES, că acest castel se aseamănă în anumite privinţe cu altele de pe Valea Târnavelor, însă are anumite particularităţi, care îl fac unic prin eleganţă.
Soos Zoltan afirmă că edificiul se încadrează în stilul Renaşterii Transilvane, deşi din punct de vedere stilistic are câteva elemente care ar indica o influenţă franceză.
„Are patru turnuri la colţuri. O analogie foarte apropiată este Cetatea de Baltă, doar că acolo faţada principală e mult mai masivă, acolo turnurile sunt direct legate de o galerie masivă centrală. Aici însă are un element care iese din faţadă şi totul este mai voalat, mai elegant. E mai mic decât Cetatea de Baltă, dar e mai elegant, arhitectural vorbind. Prima dată este menţionat în secolul al XVI-lea, că ar fi fost aici un conac nobiliar, iar în secolul al XVII-lea proprietatea este preluată de familia Radak şi atunci pornesc acest proiect mai ambiţios de a construi un castel renascentist. Probabil este zona aceasta de castele din zona Târnavei, unde e Cetatea de Baltă, Sînmiclăuş, Idrifaia, Bahnea cu două castele, Bichiş, satul alăturat cu trei castele renascentiste, Crişul, deci este zona asta cu nobilimea. Mai este Dumbrăveni (judeţul Sibiu), lângă Sighişoara, cu castelul Apafi, deci este o zonă întreagă cu nobilimea de atunci şi cu aceste construcţii foarte frumoase de castele. Mai era Buneşti (judeţul Braşov), lângă Sighişoara, care s-a demolat în ultimii 10 ani. Era un castel renascentist tot cu patru turnuri la colţuri, dar s-a demolat complet”, a spus Soos Zoltan.
Ca elemente caracteristice, cel mai apropiat castel era Bahnea, castelul vechi, care însă a fost demolat la începutul secolului al XX-lea, susţine Soos. În schimb, în localitatea Bahnea există un alt castel, în stil neogotic-romantic, dar care nu are elemente foarte multe din perioada medievală şi renascentistă.
„Castelul Ozd are două încăperi la primul nivel, care erau un fel de saloane mari. Are frumos păstrate ancadramentele de piatră şi când s-a făcut o intervenţie la nivelul pivniţei, o parte din pivniţă era umplută, s-a găsit o sobă habană, foarte multe elemente din ea au fost identificate, alb-albastru, care era tipic haban. În momentul de faţă, în România cred că este a doua locaţie unde s-a găsit în cantităţi mari acest tip de cahlă de sobă habană şi se vede că în secolul al XVII-lea proprietarii aveau atât bani, cât şi un bun gust. În interior, ce este încă interesant, după primele modificări în secolul al XVIII-lea, se face o scară care urcă exact de la intrarea din hol şi este din lemn masiv, din stejar, care s-a păstrat foarte bine. Iarăşi este un element rar găsit în stil de Renaştere târzie Transilvană. Camerele de sus, unde sunt cele mai elegante şi probabil era familia, casa doamnei şi casa domnului, sunt două saloane mari, însă aici decorul este de secol al XIX-lea, ce s-a păstrat din decor e deteriorat, dar aici sunt, mai ales în nişele ferestrelor, stucaturi şi fresce păstrate”, a arătat Soos.
La nivelul parterului, aproape toate încăperile sunt boltite şi sunt renascentiste, au decoruri şi picturi din perioada respectivă, dar necesită restaurare.
„Parţial au fost cercetate, se vede pictura originală, dar încă trebuie investiţi bani. Castelul are încă o pivniţă foarte mare, 250-300 de metri pătraţi, care poate fi folosită în scop turistic, acesta este şi scopul fundaţiei Bonus Pastor care îl deţine acum, cumva să-l introducă în circuitul turistic”, a precizat directorul Muzeului Judeţean Mureş.
Castelul din Ozd are o poveste interesantă şi în privinţa proprietarilor. După ce a fost construit de familia Radak în a doua jumătate a secolul al XVII-lea, a fost amanetat către Pekri Lorincz. Întrucât fiica lui Pekri s-a căsătorit cu un alt Radak, castelul a revenit în proprietatea familiei Radak în secolul al XVIII-lea.
Edificiul a fost construit în stil renascentist, în anul 1682 de Pekri Lőrincz, care a luat parte la răscoala antihabsburgică în fruntea căreia s-a aflat Francisc Rákóczi al II-lea (1703-1711). Atunci, construcţia a fost incendiată, scăpând neatinse doar cele patru bastioane de la colţuri. După 50 de ani, castelul a fost reconstruit de către Radak Adam, ginerele lui Pekri Lorincz.
„Pekri are probleme şi cu armata habsburgică, care se instalează în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, el fiind în armata de insurgenţi a lui Rakoczi. Este alungat de pe proprietate. Pekri Lorincz are o soţie, Petroczy Kata Szidonia, care este una dintre primele poete din literatura maghiară şi care are o activitate destul de relevantă. Aflăm astfel că Pekri Lorincz era un căpitan şi nu prea era fidel, în majoritatea poeziilor scrise de Petroczy Kata Szidonia aceasta este destul de pesimistă, ceea ce este normal pentru acele vremuri, fiind o soţie de căpitan”, a arătat Soos.
Castelul era înconjurat de pădure, fiind renumit pentru parcul şi lacul care se aflau la poalele dealului.
Întregul domeniu a fost dar de logodnă pentru baronesa Teleki Ilona, care a părăsit ţara după naţionalizarea proprietăţii. Apoi, Castelul din Ozd a găzduit pe rând o grădiniţă, o şcoală, o casă de cultură şi sediul Cooperativei Agricole de Producţie (CAP) până când clădirea s-a degradat şi a devenit de nelocuit.
După 1989, castelul şi domeniul a fost retrocedat unei moştenitoare a baronesei Teleki Ilona, stabilită în străinătate. Ea l-a donat Fundaţiei Bonus Pastor, cu condiţia ca aceasta să deruleze proiecte în folosul oamenilor. Fundaţia Bonus Pastor a amenajat în grânarul castelului – deoarece castelul nu este locuibil – un centru de asistenţă pentru dependenţi de alcool, droguri şi jocuri de noroc şi derulează programe de recuperare a oamenilor cu diverse dependenţe, în colaborare cu Biserica.
„Aceasta este condiţia ultimului proprietar, să se păstreze castelul într-o stare cât se poate de bună. Când a fost preluat castelul, efectiv nu mai avea acoperiş, era într-o stare foarte gravă. Fundaţia a reuşit să obţină fonduri pentru a reface acoperişul, însă tavanele de la etajul I au fost destul de afectate, multe elemente decorative s-au distrus”, a precizat Soos Zoltan.
Acum satul Ozd este situat pe un drum cu o singură intrare, fiindcă nu se mai poate trece nici măcar cu maşina de teren spre Târnăveni. Până în secolul al XIX-lea, ruta către Târnăveni era un drum important, între Luduş şi Mediaş, dar după construirea unei şosele de la Târnăveni către Mediaş, zona localităţii Ozd a început să se depopuleze. Din cauza lipsei locurilor de muncă, în sat mai sunt cam 200 de locuitori, în majoritate bătrâni. AGERPRES