Artista Teli Iaşca, recunoscută în lume pentru lucrările ei unice de artă contemporană, inspirate din motivele portului popular românesc, a anunţat organizarea evenimentului „HOPA!-n şură” prin care va fi deschisă oficial căsuţa-muzeu din satul Ţopa, o casă tradiţională românească pe care a cumpărat-o şi a restaurat-o, începând din anul 2017.
„Cu bucurie deschidem porţile Căsuţei din Ţopa (muzeu ţărănesc) şi a şurii aTELIer ‘Cristian Păunescu’. Asociaţia HOPA, în parteneriat cu Asociaţia pentru Educaţie Deschisă Sighişoara vă invită la evenimentul ‘HOPA!-n Şură’. Pe 28 decembrie, de la ora 15:00, în Ţopa, la nr. 95, deschidem oficial sediul nostru publicului şi vă aşteptăm la Căsuţa din Ţopa şi la Şura – aTELIer ‘Cristian Păunescu’. Colindătorii vor fi primiţi cu foc de tabără, vin fiert şi gustări, colinde interpretate de Ştefania Pârlea şi Lorena Filipescu, colindele grupului ‘Târnava Mare’ din Ţopa, colindele corului ‘Nicolae Bogdan’ din Sighişoara, cântări vechi de la ‘Truverii’, piesa ‘Noapte de Crăciun’ după Anicuţa Boitoş şi spectacol de colinde cu Crăişorii din Boiu, Colţul de lectură, expo-n Şură ‘Teli Iacşa’ şi cu un micro-atelier de ştrencănit (împletit, n.r.). Speram să aducem un plus de vitalitate în jurul nostru, zâmbete, bucurie şi noi perspective. Vă invităm să descoperiţi propunerile noastre pentru anul ce va veni”, a anunţat artista Teli Iaşca pe Facebook.
Despre Căsuţa-muzeu din Ţopa, Teli Iaşca a spus că a fost construită între 1850-1870, „de oameni buni, iar şura prin 1930, cu siguranţă tot de oameni buni”.
„Pe şură scrie MNLM (Marcu Nicolae – Lucreţia Marc, primii proprietari). A preluat-o fiica lor, tanti Florica, cu soţul ei, Nicolae. Apoi Marc Tudose, meşter crestător în lemn, linguri de lemn, împreună cu Raluca, soţia lui, care au pus-o în valoare aducând un plus de frumuseţe (în colecţia) căsuţei. Am găsit-o frumos prezentată pe pagina Despinei şi am păşit pentru prima dată în Ţopa, în august 2017. Am fost îmbrăţişată la propriu şi la figurat de tanti Sevia, care este mereu alături de noi la rânduială, şi nu numai, dar şi de mulţi alţi vecini-prieteni. Un milion de oameni ne-or fi călcat pragul (poate exagerez la număr) dar aşa am simţit, oameni care ne-au ajutat să ajungem azi aici. Vecini, prieteni, Iubirea, rude, vizitatori în trecere, voluntari…Vă mulţumesc tuturor! Deschidem oficial Căsuţa din Ţopa pentru voi toţi, aşa cum am visat, pentru înfrumuseţarea sufletelor noastre, pentru vindecare (cum ar spune Nico), pentru a ne uni în Dumnezeu, pentru a invăţa mereu ceva nou, pentru tot ce mai visăm noi de-acum înainte, cu curaj şi din Iubire”, a susţinut Teli Iaşca.
Artista, pe numele său real Teofilia – Constanţa Juravle – Păunescu, a declarat presei că a ales să trăiască în satul Ţopa de lângă Sighişoara, unde, în anul 2017, a cumpărat o casă ţărănească plină de obiecte tradiţionale româneşti şi a decis să lase Bucureştiul pentru acest loc.
„Eram în Elveţia, mă rugam foarte mult să mă întorc în ţară şi să-mi cumpăr cumva o casă în centru, pe care să o transform într-un mic muzeu al meu. Şi Dumnezeu a auzit ‘centru-muzeu’ şi mi-a dat o casă în centrul ţării. Este un muzeu etnografic cu colecţie, pe care l-am preluat de la un meşter popular, de la Marc Tudose. Am aflat dintr-un anunţ, am văzut căsuţa şi, evident, m-a fermecat. Până la prânz, economista din mine a făcut un plan de afaceri şi am zis: măi, dacă încep cu o casă de vacanţă, cu un mic centru cultural? Pentru că eu am încercat să dezvolt tot felul de cluburi de copii, de ateliere sociale, ateliere de înfrumuseţare a sufletului, tip de educaţie non-formală, să fie nişte oameni fericiţi în viitor, activi social. Căsuţa a costat 17.000 euro, n-am negociat nimic pentru că am simţit că merită colecţia din ea. Când am ajuns aici m-am întâlnit cu tanti Sevia care, fără să mă cunoască, m-a luat în braţe şi a zis: ‘bine ai venit! Aia e căsuţa copilăriei mele şi mă bucur că tu o să o iei şi o să ai grijă de ea’. Şi din momentul acela ea este familia mea’, a declarat Teli Iaşca.
Artista a spus că a achiziţionat Căsuţa din Ţopa în august 2017, fiind o casă construită din lut şi, conform documentelor originale, este cea mai veche din sat.
„E o dezrădăcinare a mea din Bucureşti. Colaborez cu foarte multe entităţi din zonă, ONG-uri care se ocupă de viaţa culturală şi socială. Împreună cu colegele mele din două sate apropiate, Ana Maria Morar din Şoard şi cu Oriana Irimia de la Boiu (unde are un muzeu etnografic mic), cele două fiind în zona asta a plantelor medicinale, încercăm să oferim o experienţă interesantă prin acest mic proiect al nostru ‘Sate, arte şi plante’. Vreau să vă invit să experimentaţi ceea ce avem noi de oferit, viaţa de la sat, plantele medicinale, relaţia noastră de armonie cu natura şi artele ca formă de terapie, înfrumuseţare a sufletului’, a afirmat artista.
Teli Iaşca a terminat Relaţii Economice Internaţionale şi spune că a făcut inclusiv roboţi industriali, dar şi Şcoala Populară de Artă, secţia design vestimentar, la clasa Gabrielei Coruţ.
„Cu a treia icoană, o interpretare a unei icoane bizantine pe sticlă, deci în stil popular, am câştigat premiul trei la un concurs naţional, primul meu premiu. Dar lucrez şi tot felul de instalaţii din materiale reciclabile şi pictură pe pânză. În timp am dezvoltat un stil propriu, fac chiar artă contemporană pe sticlă într-o tehnică care la noi era legată de icoana populară, de pictură naivă. Oricum mă fascina să reciclez şi să nu pierd nimic, să nu arunc. Aveam un atelier în Bucureşti ca artist plastic. Am zis că ce aş putea să expun cu ocazia Săptămânii Modei Româneşti şi am printat textile cu lucrări de-ale mele pe care am zis să nu le agăţ de un manechin oarecare şi chiar am realizat o lucrare de artă. Practic am PET-uri de plastic îmbrăcate în resturi, chiar de la pus parchetul de la noi din atelier, sau tehnica papier. Tot ce vedeţi este realizat de mine, inclusiv modelajul, flori din hârtie sau tehnica picturii pe sticlă aplicată pe plastic. E o parte dintr-o lucrare de-a mea legată de vise şi visuri. A fost expusă la a doua ediţie a Bienalei de carte-obiect de la Muzeul Literaturii Române din Bucureşti”, ne-a mai spus Teli Iaşca.
Satul Ţopa se află la 8 kilometri de Sighişoara, la ieşire spre Braşov, şi are 340 de locuitori, care păstrează tradiţiile şi portul popular prin grupul folcloric Târnava Mare, din care face parte acum şi Teli Iacşa. AGERPRES