Cât capital privat românesc există în judeţul Mureş

În 32 din judeţele României, capitalul privat românesc are o pondere de peste 51%, aceasta evidenţiind faptul că deşi la nivel naţional capitalul străin deţine 50%, polarizarea sa în câteva zone face ca o majoritate a judeţelor să fie sub controlul capitalului privat românesc.

În topul judeţelor unde prezenţa capitalului privat românesc este puternică mai sunt Brăila, cu 84%, Neamţ cu 80%, Teleorman cu 83%, Vrancea cu 87%, sau Botoşani cu 83% şi Bacău cu 87%.

În judeţele slabe din punct de vedere economic, cu afaceri anuale de 5-6 miliarde de lei, precum Teleorman, Vaslui, Vrancea, Giurgiu, Covasna, Caraş-Severin sau Botoşani, capitalul privat românesc domină pentru că firmele străine nu au luat încă în considerare aceste judeţe propice pentru investiţii.

Pe de altă parte, lipsa unor investitori străini de anvergură a dus şi la stagnarea afacerilor în general din aceste zone, astfel încât nici firmele cu capital privat românesc nu au avut posibilitatea să se dezvolte corespunzător.

În clasamentul celor mai puternice judeţe din economie – în afară de municipiul Bucureşti şi Ilfov, care împreună au afaceri totale de circa 510 miliarde de lei, adică 45% din cifra de afaceri totală pe România – sunt Timiş, cu afaceri de 54 de miliarde de lei în 2016, Argeş, cu afaceri de 52 de miliarde de lei, Cluj, cu afaceri de 47 de miliarde de lei, Constanţa, cu afaceri de 42 de miliarde de lei şi Prahova, cu afaceri de 41 de miliarde de lei.

Aceste cinci judeţe împreună cu Bucureştiul şi Ilfovul rulează afaceri de 750 de miliarde de lei, adică circa două treimi din economia românească – 1.225 mld. lei cifra de afaceri totală.

În toate aceste judeţe, inclusiv în Bucureşti, capitalul străin are o poziţie puternică, cu proporţii între 49% în cazul judeţului Constanţa şi 63% în cazul Bucureştiului.

În judeţul Mureş, cifra de afaceri totală pe anul 2016 a fost de 27,7 miliarde de lei iar ponderea capitalului privat românesc în judeţ a fost de 48 %. SOldul investiţiilor străine directe la 31 decembrie 2016 a fost de 1.735 milioane de euro.

Capitalul privat românesc se luptă de la egal la egal cu firmele cu capital majoritar străin în judeţe precum Cluj şi Constanţa, în timp ce în Timiş şi Argeş ponderea capitalului privat românesc este la 37-39%. Explicaţia este faptul că în Timiş şi Argeş sunt prezenţi cei mai mari investitori străini din economie.

Spre deosebire de Cluj unde administraţia locală a ţinut oraşul închis pentru investitorii străini până în ’98 – 2000, judeţul Timiş a fost printre primele la atragerea de investiţii străine în anii de imediat după Revoluţie.

Mari companii precum Continental, Solectron sau Alcatel au ales ca sediu de expansiune Timişoara, în timp ce în Cluj companii cu capital privat românesc au avut timp să se dezvolte şi să se afirme înclusiv pe pieţele internaţionale. Este cazul unor companii de IT precum Arobs, Brinel sau Iquest, care au astăzi sute de angajaţi.

Harta judeţelor României în funcţie de cifra de afaceri dezvăluie disparităţi în creştere, care nu vor putea fi atenuate decât printr-o dezvoltare sistematică a infrastructurii de transport către zonele deşertice în ceea ce priveşte investiţiile.

Mai multe detalii în Ziarul Financiar.