În ultima vreme a reapărut, în discuțiile publice, problema tăierilor de arbori din Târgu Mureș. Unii spun că se taie prea puțini, alții spun că prea mulți. Foarte puțini cunosc însă modalitatea legală în care poate fi tăiat un copac în municipiul de pe Mureș.
Care sunt pașii legali care trebuie urmați pentru tăierea unui copac, în Târgu Mureș
Sunt două căi prin care un copac ajunge să fie tăiat. Una, prin care inspectorii de specialitate de la Serviciul Public Ecologie, Peisagistică și Salubrizare Urbană (SPEPSU) sau “Sere” așa cum toată lumea cunoaște acest serviciu public și cum îl vom numi, în continuarea articolului, constată că acesta este uscat sau bolnav. În acest caz nu este nevoie de aprobarea Comisiei de Tăieri de Arbori. Se întocmește un raport iar apoi se cere autorizația de tăiere de la Ocolul Silvic și se trece la tăierea lui.
A doua modalitate, cea care îi interesează pe cei mai mulți cetățeni este cea ‘la cerere”. În acest caz solicitările de tăieri pot veni din partea asociațiilor de proprietari sau a persoanelor fizice. Aceștia solicită serelor să le fie tăiat, de exemplu, un copac din apropierea unui bloc de locuințe. “Sunt tot felul de motive. Fie că locatarii nu au lumină, fie că produce igrasie, că e prea răcoare, că intră insecte în casă, că se bat crengile de bloc…”, spune directorul serelor Eugen Ruja. În urma înregistrării cererilor specialiștii de la Sere merg în teren pentru a întocmi un raport în care își exprimă punctul de vedere vizavi de necesitatea tăierii acelui copac. Cererea și raportul ajung apoi la Comisia de Tăieri. Din această comisie fac parte patru consilieri locali, doi reprezentanți ai Serelor, reprezentanții a două ONG-uri și un reprezentant al Agenției de Protecție a Mediului. Comisia se întrunește lunar însă regulamentul ei prevede că poate fi convocată ori de câte ori este nevoie. Pot exista cazuri excepționale cum ar fi nevoia de a efectua anumite lucrări de utilitate publică care implică tăierea unor arbori.
Membri comisiei discută situația fiecărui copac în parte și iau decizia prin vot
Copacii pentru care se dă aprobarea de a fi tăiați sunt trecuți într-un tabel, iar procesul verbal al ședinței și acest tabel sunt, mai departe, trimise Agenției de Protecție a Mediului. Această Instituție eliberează, sau nu, după caz, avizul de mediu. Practic, deși are un reprezentant în comisia de tăieri Agenția de Protecție a Mediului are drept de veto. Chiar dacă la Târgu Mureș nu s-a întâmplat aceasta, dacă reprezentantul APM, în comisia de tăieri este împotriva tăierii unui copac iar restul membrilor votează pentru tăiere, acesta mai are un instrument de a întoarce votul, prin instituția a cărui angajat este și care are drept de veto.
După ce APM eliberează avizul se poate spune că s-a trecut de partea birocratică. Însă s-a parcurs doar jumătate din procedură. După mediu apare Ocolul Silvic.
“Pentru că toată vegetația forestieră din oraș are regim silvic, copacii trebuie marcați de Ocolul Silvic Târgu Mureș”, spune Eugen Ruja. El explică cum a reușit, anul trecut, să simplifice colaborarea cu cei de la Ocolul Silvic “Cei de la Ocol au puțin personal. Nu aveau timp să stea după inspectorul de la sere să umble prin oraș la marcat. Tot timpul ei aveau treabă în pădure… Așa că din 2022 la Sere avem ciocan de marcat. Este fără valoare de marcă silvică, ci doar de identificare. Inspectorul de la sere poate face acum marcarea cu plăcuța de identificare. După ce marcăm copacii dintr-o zonă transmitem Ocolului o adresă cu un tabel atașat prin care îi informăm ce și unde s-a marcat. Pădurarul când are timp vine și aplică marca silvică. În plus având și adresă scrisă au și un termen în care trebuie să se încadreze cu răspunsul”.
Abia după ce copacii au fost marcați de pădurarii de la ocol și se eliberează APV-ul (actul de punere în valoare) și autorizația de tăiere se poate pune drujba pe copac.
Pare că de aici totul intră în linie dreaptă însă nu e chiar așa. Mai bine zis nu era chiar așa până anul trecut. Asta pentru că nicio firmă specializată în exploatarea lemnului nu se prezenta la licitația pentru tăierea arborilor. Da este adevărat, nu le merita din punct de vedere financiar. Nu e totuna să tai arbori în pădure sau în oraș. În oraș un copac e într-un cartier, alții doi în alt cartier și tot așa. Mai mult, în oraș trebuie să ai grijă să nu cadă pe vreo casă, să nu strici vreun parc, să eliberezi zona de autovehicule. La toate acestea mai era un aspect. La exploatările de arbori din păduri se fac acele rampe unde se depozitează lemnul tăiat și de unde se transportă. În oraș lemnul trebuia lăsat pe domeniul public de unde mai și dispărea peste noapte pentru că nu era păzit. Un peste alta este cert că la licitații nu se prezenta nimeni.
Problema s-a rezolvat după ce, în urmă cu doi ani, Serele au devenit serviciu public cu personalitate juridică și au putut fi autorizate să exploateze lemnul. “Până acum doi făceam parte din Primărie iar autorizația de tăiere nu se putea da unei instituții publice. Cum avem personalitate juridică, ca serviciu public, anul trecut ne-am autorizat. De anul acesta rezolvăm problema mult mai simplu. Am autorizat mașinile pentru SUMAL, am făcut echipă proprie de tăietori. Am trimis un angajat de-al nostru la specializare ca să devină tehnician silvic. Chiar de o săptămână a terminat. De acum vom putea rezolva problema mai ușor, mai repede”, spune directorul Serelor.
Conform unor specialiști ar fi ideal ca parlamentarii să modifice Codul Silvic astfel încât copacii din orașe să nu fie supuși regimului silvic și primăriile să poată să-și gestioneze mai bine și mai ușor spațiile verzi. Probabil că Asociația Municipiilor și cea a orașelor vor trebui să facă mai mult lobby pe lângă parlamentari și pe lângă ministerul mediului.
Tăierile de copaci din Târgu Mureș, în cifre…
În anul 2022 în Târgu Mureș au fost tăiați 95 de copaci uscați, identificați de cei de la Sere și niciunul “la cerere”. Anul acesta au fost tăiați 11 copaci uscați, 64 pentru a face loc anumitor lucrări de utilitate publică și 165 de copaci la cererea asociațiilor de proprietari sau a persoanelor fizice.
Taxa pentru tăierea unui copac percepută de cei de la Sere este de 58 de lei. Aceasta trebuie plătită de cei care solicită tăierea unui copac.
Conform unei hotărâri de consiliu local, în Târgu Mureș în locul unui copac tăiat trebuie plantați minim doi.
Spre exemplu, în această perioadă, din Zona Clinicilor, mai exact de pe străzile Ghe. Marinescu, 22 Decembrie 1918, Aleea Cornișa, str. Secuilor Martiri și str. Constantin Romanu Vivu vor fi tăiați 52 de arbori maturi pentru a face loc unui proiect de înfrumusețare a zonei inclusiv prin regândirea trotuarelor și construirea unei piste de biciclete cu dublu sens. În locul celor 52 de copaci care se vor tăia vor fi plantați 156 de arbori, maturi, nu puieți, din speciile arțar și platan. Și în acest caz s-au urmat toți pașii pe care i-am descris mai sus.
La fel s-a întâmplat și în cazul celor doi arbori din specia Tisa din Piața Bernady care au fost doar relocați (și nu tăiați) pentru a pune astfel, în valoare, fațada clădirii istorice care era obturată. Până la urmă comisia a luat decizia relocării și nu a tăierii.
Strategia de replantare este făcută de specialiștii biroului peisagistică. “Biroul de peisagistică stabilește ce se plantează și unde, în funcție de specificul fiecărei zone. Poate că am tăiat un copac de undeva dar nu putem planta în același loc pentru că l-am tăiat tocmai să nu mai fie aproape de bloc. Trebuie să se identificăm spațiile unde se poate planta. Cam 90% sunt pline. Plantăm în alveole tot timpul. Aici mai apar accidente rutiere, se rup, trebuie să-i înlocuim… “, explică Eugen Ruja, directorul Serelor.
De unde apar multe nemulțumiri…
Înainte de 1989 în Târgu Mureș s-a plantat “la liber”, după ureche. Fiecare a plantat ce fel de copaci a vrut, unde a vrut, mai ales în jurul blocurilor. Un brad, un nuc, ce i s-a părut că ar fi frumos sau folositor. Copacii, cei mai mulți plantați la sfârșitul anilor ’60, începutul anilor ‘70 au ajuns să fie mai mari decât blocurile iar acum pe unii locatari îi deranjează. Mulți solicită Primăriei Târgu Mureș “să vină, să-i taie” fără să știe că acest lucru este posibil doar conform legii și regulilor stabilite de Consiliul Local. Iată că acum, în unele zone, apar efectele plantărilor haotice de acum 60 – 70 de ani. Vorba aceea, culegi ceea ce semeni…
Mai trebuie menționat faptul că cei care se gândesc să pună mâna pe secure sau drujbă și să taie copacii după bunul plac se pot alege cu un dosar penal.
Furtuna de săptămâna trecută din Târgu Mureș a doborât 30 de copaci
Furtuna violentă de săptămâna trecută a doborât aproape 30 de copaci în Târgu Mureș și a produs două incendii. Gardul de la UMFST de pe Gheorghe Marinescu a fost rupt de un copac căzut. În Grădina Zoologică un copac a rupt gardul padocului care adăpostea zimbrii europeni. Doi zimbri au evadat fiind prinși abia a doua zi. În cartiere mai mulți copaci au căzut rupând și fire de curent iar la Serele orașului din Mureșeni un copac a distrus Punctul de Transformare. În parcul Unirii (de lângă Maternitatea Veche), deși în urmă cu doar 10 zile au fost tăiați mai mulți copaci maturi, găunoși, vântul puternic, care a suflat în rafale de până la 90 de km/h a scos din rădăcini un brad viguros. De multe ori în condiții de vreme extremă nici arborii mai tineri nu rezistă forței vântului. O parte din discuțiile pro și contra tăierii arborilor au apărut și în urma furtunii de săptămâna trecută, din 30 august.
Rolul vital al spațiilor verzi în așezările urbane
Spațiile verzi din așezările urbane sunt vitale. Mai multe studii au demonstrat că plantarea mai multor copaci în zonele urbane ar putea scădea, cu o treime, decesele legate direct de valurile de căldură. De exemplu, dintre cele 6.700 de decese premature atribuite temperaturilor mari în 93 de orașe europene, în anul 2015, o treime ar fi putut fi fi evitate dacă existau mai multe spații verzi (studiu realizat de Institutul de Sănătate din Barcelona, Tamara Iungman). Se știe că vegetația ne ajută să avem o viață mai sănătoasă inclusiv prin faptul că parcurile ne îmbie să petrecem mai mult ore în aer liber. Din păcate însă, în ultimii zeci de ani, autoritățile locale din România “desenează” mai degrabă spații pentru mașini și nu pentru oameni. Asta duce inclusiv la tulburări psihice, numărul tot mai mare de autoturisme ducând la creșterea nivelului de stres și bineînțeles a poluării. Există deja orașe în vestul Europei unde se desființează parcări iar condusul autovehiculelor este descurajat. Dar aceasta este o altă poveste, departe de noi.
Târgu Mureș nu stă rău la capitolul spații verzi, dacă ne raportăm la normativul de minim 20 de mp pe cap de locuitor. Noi avem 23 de mp pe cap de locuitor. Aici contribuie decisiv zona Platoul Cornești. După normative nu avem însă niciun parc. Cel puțin deocamdată până ce se vor finaliza lucrările la Parcul Substejăriș din Cartierul Tudor (în zona unității de jandarmi), un spațiu care ar avea patru hectare. Conform normativelor poate fi considerat parc o zonă verde care are suprafața de minim un hectar.
În Târgu Mureș unele dintre cele mai apreciate cartiere sau zone sunt cele cu spații verzi: Aleea Carpați, Aleea Cornișa, C-tin. Romanu Vivu, Buday N. Antal, zona Super și Dacia, Libertății – Săvinești.
D.B.