Sumele cu care contribuie România la bugetul UE sunt direcţionate către finanţarea de programe şi proiecte în toate ţările UE (construcţii de drumuri, granturi pentru cercetători, protecţia mediului etc.). Pot obţine finanţare europeană categorii precum cercetători, agricultori şi întreprinderile rurale, întreprinderile mici şi mijlocii, tineri, organisme de drept public, organizaţii neguvernamentale/non-profit etc, scrie https://european-union.europa.eu/. Judeţele fruntaşe la fonduri europene au fost, în perioada 2014-2020, Ilfov (cele mai multe), Iaşi, Constanţa, Cluj, Dolj, Bacău. Judeţele care au atras cele mai puţine fonduri, în aceeaşi perioadă, au fost Teleorman (cele mai puţine), Covasna, Ialomiţa, Călăraşi, Neamţ. Se observă, de asemenea, că cele mai multe fonduri în judeţe sunt atrase prin Programul Operaţional Regional (POR) şi Programul Operaţional Capital Uman (POCU), conform hărţii de pe site-ul Ministerul Fondurilor Europene, https://mfe.gov.ro/
Tipuri de finanţare europeană
UE oferă finanţare sub mai multe forme: granturi, finanţate parţial de UE şi parţial din alte surse şi, de obicei, sunt acordate în urma unor anunţuri publice cunoscute sub denumirea de cereri de propuneri; subvenţii gestionate de autorităţile naţionale şi regionale; împrumuturi, garanţii şi participare la capital, ca forme de sprijin financiar pentru acţiuni legate de politicile şi programele UE; premii acordate câştigătorilor concursurilor organizate în cadrul programului Orizont 2020.
Finanţarea directă este reprezentată, de obicei, de granturi pentru proiecte specifice legate de politicile europene şi este gestionată de UE.
Gestiunea partajată este cel mai utilizat tip de finanţare, fiind un sistem gestionat în parteneriat cu autorităţile naţionale şi regionale, reprezentând aproximativ 80% din bugetul UE. În acest scop, sunt utilizate 5 fonduri principale, sub egida fondurilor structurale de investiţii europene: Fondul european de dezvoltare regională: dezvoltare regională şi urbană; Fondul social european: incluziune socială şi bună guvernanţă; Fondul de coeziune: convergenţa economică a regiunilor mai puţin dezvoltate; Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală; Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime.
Finanţarea indirectă, cunoscută şi sub denumirea de subvenţii, este gestionată de autorităţile naţionale şi regionale, nu de UE, mai scrie https://european-union.europa.eu/.
În județul Mureș au fost semnate 286 contracte în valoare de 2.394.530.164 lei (dintre care 206 pe programul POR şi 29 pe programul POCU)
Circuitul fondurilor europene
Obţinerea unei finanţări europene urmează un întreg circuit care începe cu negocierea şi aprobarea Cadrului Financiar Multianual la nivelul instituţiilor europene. Se aşteaptă, apoi, aprobarea Regulamentelor europene care guvernează utilizarea fondurilor UE în respectiva perioadă de programare, precum şi adoptarea unui acord de parteneriat între UE şi fiecare stat membru. Acordul de Parteneriat este documentul prin care se stabileşte strategia de utilizare optimă a Fondurilor Europene Structurale şi de Investiţii (FESI) în întreaga ţară. Urmează aprobarea programelor operaţionale prin care România atrage banii europeni, precum şi acreditarea autorităţilor de management, scrie site-ul Ministerului Fondurilor Europene, https://mfe.gov.ro/.
Înainte de lansarea apelurilor de proiecte, autorităţile de management lansează în consultare publică ghidurile. După consultarea publică, Autoritatea de Management publică ghidul şi anunţă perioada în care va fi deschis apelul de proiecte. În acest interval de timp, solicitanţii pot depune proiectele în sistemul informatic. Cei care doresc să ia bani europeni depun proiectele în sistemul informatic MySMIS2014, conform cerinţelor din ghidul solicitantului.
Urmează etapa de evaluare a proiectelor depuse. Proiectele depuse sunt evaluate de autorităţile de management şi de organismele intermediare aflate în subordinea acestora. Evaluatorii pot solicita clarificări celor care au depus proiecte. Comunicarea dintre evaluatori şi solicitanţi se desfăşoară prin intermediul sistemului informatic MySMIS, în termenele stabilite prin ghidul solicitantului. Cei care au depus proiectele selectate pentru a primi bani europeni semnează contractele de finanţare cu Autoritatea de Management, dacă acestea au fost aprobate.
Beneficiarii implementează proiectele în etapele şi termenele stabilite stabilite în contractele de finanţare. Beneficiarii decontează cheltuielile realizate pe măsură ce sunt implementate proiectele. Cheltuielile sunt decontate prin depunerea de cereri de plată sau cereri de rambursare. În baza sumelor decontate beneficiarilor, Autoritatea de Management realizează declaraţii de cheltuieli pe care le transmite Autorităţii de Certificare din cadrul Ministerului Finanţelor Publice. Aceasta este o etapă din rambursarea banilor cheltuiţi în proiectelor europene. Declaraţiile de cheltuieli transmise de fiecare autoritate de management sunt verificate de către Autoritatea de Certificare din cadrul MFP, iar apoi sunt transmise Comisiei Europene. După ce analizează aplicaţiile de plată, Comisia rambursează sumele cheltuite în cadrul proiectelor din fondurile europene alocate României, mai scrie sursa citată. AGERPRES/