Ce înseamnă autonomia

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, candidat la preşedinţia României, a reiterat luni ideea că autonomia nu înseamnă secesiune şi formarea unui stat în stat, ci înseamnă subsidiaritate şi nu lezează integritatea statului.

„Noi nu ne gândim niciodată la o formulă stat în stat când vorbim de autonomie, niciodată nu am propus aşa ceva, este o înţelegere greşită şi a cuvântului autonomie, şi a dezideratelor noastre legate de toate aceste demersuri. În concepţia noastră, în concepţia mea, autonomia înseamnă, în primul rând, subsidiaritate. Subsidiaritate nu înseamnă segregaţionare, separare. care ţin de viaţa lor cotidiană şi de viitorul lor şi nu înseamnă stat în stat. Sigur că în cazul maghiarilor există şi o dorinţă de a primi garanţii instituţionale pentru a păstra identitatea etnică, culturală, lingvistică, ceea ce în anumite condiţii şi într-o măsură oarecare s-a şi realizat, dar mai sunt lucruri care trebuie discutate şi trebuie să mergem mai departe.(…) Deci garanţii instituţionale înseamnă nişte garanţii prin care identitatea naţională, etnică nu este pusă în pericol, dar niciodată nu înseamnă stat în stat şi segregare”, a afirmat Kelemen Hunor, în cadrul unei discuţii la Adevărul live.

Întrebat dacă UDMR va obţine autonomie în următorii 50 ani, Kelemen Hunor şi-a exprimat speranţa că acest lucru se va întâmpla mai repede, punctând însă că nu poate da un termen în acest sens.

„Eu cred în forţa argumentelor, în empatie, cred în forţa dialogului şi cred că aşa cum în această perioadă de 24 de ani foarte multe lucruri s-au schimbat, se vor schimba şi în continuare, pentru că interesul nostru comun este să fie România o ţară puternică şi să existe o relaţie foarte armonioasă între majoritate. Fiecare majoritate este răspunzătoare pentru minoritatea cu care trăieşte”, a spus candidatul UDMR la preşedinţie.

În context, Kelemen Hunor a fost întrebat dacă autorităţile UDMR din secuime se poartă responsabil cu românii care sunt numeric minoritari, şi a răspuns că mai sunt lucruri de făcut în acest sens şi că intenţia este aceea de a găsi o cale de dialog.

„Nu de fiecare dată (se poartă responsabil – n.r.), dar încearcă. Şi chiar am propus în Harghita un Codex de supravieţuire, este în dezbatere, fiindcă în zonele de nord trăiesc românii într-un număr mai semnificativ, dar în interiorul judeţului trăiesc în număr mai mic. Şi noi, ceea ce dorim pentru maghiarii din România în zonele în care trăiesc în minoritate, eu cred că trebuie să oferim acolo unde suntem majoritari şi din acest punct de vedere trebuie să fim foarte responsabili şi foarte conştienţi că atitudinea noastră, acţiunile noastre sunt percepute foarte, foarte exact de către români. Şi eu cred că trebuie să facem de fiecare dată şi trebuie să ne comportăm cum aşteptăm noi să fim trataţi de către majoritate. Nu spun că lucrurile sunt extrem de bine rezolvate în acest moment, dat intenţia noastră este de a găsi calea de dialog”, a afirmat Kelemen Hunor.

El a pledat pentru creşterea încrederii dintre români şi maghiari, dintre majoritate şi minoritate, „pentru că dacă nivelul de încredere e foarte scăzut atunci şi tensiunile apar, reapar şi sunt reinventate” şi crede că prin dialog şi mijloace parlamentare mentalitatea poate fi schimbată.

„Prin dialog, prin mijloace parlamentare se poate schimba mentalitatea şi se pot găsi soluţii în aşa fel încât minoritarii maghiari să se poată simţi acasă în ţara lor, în România, şi să fie siguri că sunt cetăţeni care au capacitatea, posibilitatea garantată de stat de a-şi păstra identitatea, limba, religia, cultura”, a spus Kelemen Hunor. AGERPRES