Președintele României a anunțat oficial la începutul lunii că starea de urgență nu va mai fi prelungită după 15 mai, când România va intra în stare de alertă.
“Starea de alertă este reglementată prin O.U.G. nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă.
“Starea de alertă se declară: (1) la nivel național sau în mai multe județe – de către Comitetul Național pentru situații speciale de urgență, cu acordul Primului Ministru și la propunerea unui comitet ministerial pentru situații de urgență; (2) la nivel județean sau la nivelul municipiului București – de către Comitetele Județene pentru situații de urgență sau de către Comitetul Municipiului București pentru situații de urgență, cu acordul ministrului administrației și internelor, la propunerea unui comitet ministerial pentru situații de urgență; (3) la nivelul unei localități/oraș/municipiu – de către Comitetele Locale pentru situații de urgență, cu acordul prefectului județului.” afirmă Daiana Avăsan, avocat Iordăchescu & Asociații.
Această hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României – atunci când starea de alertă e instituită pe întreg teritoriul țării sau în mai multe județe, respectiv în Monitorul Oficial al autorităţii administrativ-teritoriale pe teritoriul căreia se instituie starea de alertă – când este vorba de un singur județ sau municipiul București ori anumite localități/orașe/municipii.
Odată instituită starea de alertă, aceasta trebuie adusă la cunoștința publicului larg. Neaducerea la cunoștință constituie contravenție, conform art. 37 lit. g) din O.U.G. nr. 21/2004. În mod regretabil, în cuprinsul ordonanței de urgență nu se prevede în mod clar ce organism va aduce la cunoștința publicului larg starea de alertă și nu se prevede nici modalitatea concretă de aducere la cunoștință: prin ce mijloace, canale, pentru cât timp, ș.a.m.d.
Prin ce diferă starea de alertă de cea de urgență?
Începând cu data de 15.05.2020, urmează a fi adoptate o serie de măsuri restrictive și de prevenție, ce vor face trecerea de la starea de urgență din ultimele două luni, la situația de dinainte de pandemia de COVID-19.
Odată cu încetarea stării de urgență, vor înceta și măsurile restrictive dispuse prin ordonanțele militare.
Mai mult, O.U.G. nr. 21/2004 nu prevede domeniile în care vor putea fi adoptate măsurile restrictive de drepturi și nici ce drepturi nu pot fi limitate sub nicio formă. Și din această perspectivă, ordonanța de urgență ridică serioase probleme de constituționalitate, fiind lipsită de previzibilitate.
Stabilirea duratei stării de alertă este lăsată la latitudinea organismelor care o instituie, după caz: Comitetul Național pentru situații speciale de urgență/Comitetele Județene pentru situații de urgență sau Comitetul Municipiului București pentru situații de urgență/Comitetele Locale pentru situații de urgență; (3) nu se prevede în mod clar ce organism va aduce la cunoștința publicului larg starea de alertă și nu se prevede nici modalitatea concretă de aducere la cunoștință: prin ce mijloace, canale, pentru cât timp, ș.a.m.d.
Concluzii
În lipsa unei decizii a Curții Constituționale și raportat la forma O.U.G. nr. 21/2004 în vigoare la acest moment
1) Starea de alertă nu este clar definită în cuprinsul O.U.G. nr. 21/2004 și nici criteriile sale de instituire nu sunt bine stabilite. Putem doar deduce că aceasta reprezintă un mecanism de tranziție, de la starea de urgență, la starea de normalitate.
2) Pe perioada stării de alertă vor fi dispuse o serie de măsuri restrictive de drepturi, în vederea limitării efectelor generate de pandemia de COVID-19 și a stopării răspândirii SARS-CoV-2. Nu va putea fi însă limitat dreptul la viață, nici accesul liber la justiție, fiind în mod firesc interzise tortura şi pedepsele ori tratamentele inumane sau degradante, precum și condamnarea pentru infracţiuni neprevăzute ca atare, potrivit dreptului naţional sau internaţional.
3) Pe perioada stării de alertă se vor dispune și o serie de „măsuri de relaxare”, ce vor face tranziția de la starea de urgență la starea de normalitate. Primele astfel de măsuri anunțate constau în: redeschiderea saloanelor de înfrumusețare, a cabinetelor stomatologice și a muzeelor, respectiv: posibilitatea deplasării libere în interiorul localității, fără întocmirea unei declarații pe proprie răspundere.
4) Față de serioasele neajunsuri ale OUG nr.21/2004 dezvoltate anterior, Guvernul a elaborat un proiect de lege privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19. Acest proiect a fost depus în Parlament spre a fi dezbătut în procedură de urgență și adoptat până la data de 15.05.2020.
Proiectul de lege propune adoptarea unor măsuri restrictive temporare și, după caz, graduale, privind exercițiul liberei circulații, libertății întrunirilor, dreptului la muncă, libertății economice, dreptului la învățătură, dreptului la viață intimă, familială și privată, dreptului la grevă, precum și exercițiul altor drepturi și libertăți fundamentale. Totodată, sunt propuse o serie de măsuri sectoriale, în următoarele domenii: economic, sănătății, muncii și protecției sociale, transporturilor și infrastructurii, educației și cercetării, tineretului și sportului, culturii și cultelor, insolvenței, executării pedepselor.
Suplimentar, propunerea legislativă prevede și modificarea O.UG. nr. 21/2004, însă nu din perspectiva reglementării mai clare, mai previzibile și mai în detaliu a stării de alertă, se arată în comunicatul semnat de Iordăchescu și asociații.