Se pare că autoritățile publice nu au reușit să implementeze măsuri concrete pentru integrarea romilor dar mai ales pentru educația copiilor romi. Județul Mureș resimte din plin acest lucru în statistici văzându-se situația dezastruoasă în care se află populația romă de aici: abandon școlar, analfabetism, mame minore, sărăcie.
Mureșul, locul 4 pe țară la numărul de analfabeți
De curând a fost prezentată o nouă statistică bazată pe datele culese la Recensământul din 2021, privind populația analfabetă din România. Conform datelor județele în care ponderea analfabeților (persoane de peste 14 ani care nu știu să citească și să scrie în total populație de peste 14 ani) e cea mai ridicată sunt Giurgiu, Brăila, Călărași și Mureș.
În județul Mureș 1,08% din totalul populației cu vârsta de peste 14 ani este analfabetă . Situația pe etnii arată astfel: dintre români 0,25% sunt analfabeți, dintre maghiari, 0,29% sunt analfabeți iar dintre romi 4,36% sunt analfabeți.
Regiunea Centru – cel mai mare risc de abandon școlar. Județul Mureș pe locul doi în țară
Asociația pentru Educație și Justiție Socială HUMAN CATALYST a dat publicității un amplu studiu privind Indicele de Risc Socio Educațional (IRSE), o analiză a perioadei 2015 – 2019 care, printre altele prezintă și o situație a riscului de abandon școlar pe regiuni și pe județe. Județul Mureș se află și de această dată pe locuri fruntașe. Conform datelor studiului unitățile școlare defavorizate sunt concentrate în special în zonele marginalizate din punct de vedere economic și social ale României. Se remarcă în acest sens zonele afectate de sărăcie din Regiunea Nord‑Est (Vaslui, Iași, Galați) și zonele în care sunt prezente comunități mari de romi (în special în Regiunea Centru). Elevii cu risc major de abandon școlar sunt concentrați în regiunea de dezvoltare Centru și relativ dispersați în cadrul județelor din regiunile Nord‑Vest, Sud‑Vest Oltenia și Nord‑Est. La nivel județean, cele mai mari ponderi ale elevilor repetenți, exmatriculați sau cu situația școlară neîncheiată, în numărul total de elevi în anul școlar 2018–2019, se găsesc în județele Covasna (9,5%), Mureș (8,5%), Dolj (6,7%), Sălaj (6%) și Teleorman (5,5%).
Mureșul, campion și la mame minore
Conform unor statistici Eurostat pentru anul 2020, România se situează pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește numărul de nașteri în rândul mamelor minore cu vârsta de sub 15 ani, țara noastră având un total de 731 de astfel de mame. Conform acelorași statistici, județele cu cele mai multe mame sub 15 ani sunt Mureș – cu 63 de mame, Bihor și Dej – cu câte 52 de mame.
Ce fac autoritățile? Pe hârtie există o strategie a Guvernului…
În cursul anului trecut a fost adoptată Hotărârea Guvernului nr. 560/2022 privind aprobarea Strategiei Guvernului României de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității rome pentru perioada 2022-2027. Conform documentului: România se numără printre țările în care 80% dintre romi trăiesc sub pragul riscului de sărăcie; un rom din trei trăiește într-o locuință fără apă curentă; unul din 10 romi trăiește într-o locuință fără curent electric; un rom din patru și un copil rom din trei trăiesc într-o gospodărie în care un membru al familiei a mers la culcare flămând cel puțin o dată în ultima lună. Pe lângă acestea, datele comparative privind sărăcia monetară relevă perpetuarea decalajelor și plasează o bună parte din populația romă la o distanță (încă) semnificativă față de media națională. 52% dintre romi aveau venituri sub 1500 lei, în timp ce numai 24% dintre majoritari declarau că se află sub acest prag și doar 15% dintre romi aveau venituri peste 2000 de lei, comparativ cu 52% dintre majoritari care depășeau acest prag.
În domeniul educației, în continuare sunt înregistrate discrepanțe majore între copiii romi și cei majoritari în ceea ce privește participarea școlară, nivelul de performanță școlară și abandonul școlar, precum și referitor la tratamentul diferențiat, atât în privința calității actului didactic, cât și a discriminării și segregării.
În județul Mureș mai multe ONG-uri din domenoul social împreună cu o serie d einstituții de asistență socliaă derulează programe de sprijin a comunitășilor defavorizate, de incluziune școlară a copiilor romi, de consiliere a mamelor minore sau de sprijin pentru cei săraci. Se pare însă că efortul acestor anu este suficient fiind nevoie de susținerea autorităților locale, a cultelor religioase, a societății civle în general.
Rămâne de văzut dacă autoritățile se vor ocupa ca această strategie să fie pusă în practică. Probabil că după 2024 pentru că la anul, nu-I așa, vor fi patru rânduri de alegeri și vor fi ocupate cu altceva.
Dragoș Bardoși