Preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), Izsak Balazs, a anunţat marţi, la Târgu Mureş, că la Curtea Europeană de Justiţie (CEJ) s-a aprobat cererea de intervenţie a Slovaciei, Ungariei, Greciei şi României, în procesul prin care CNS a contestat decizia Comisiei Europene de respingere a iniţiativei cetăţeneşti referitoare la protejarea regiunilor cu particularităţi lingvistice şi culturale.
Din documentele depuse la CEJ, România, Slovacia şi Grecia sunt de partea Comisiei Europene, care a respins înregistrarea iniţiativei cetăţeneşti la nivel european – ce doreşte ca politica de coeziune a UE să trateze cu deosebită atenţie acele regiuni care se deosebesc prin particularităţile lor naţionale, etnice, culturale, religioase şi lingvistice de regiunile înconjurătoare, precum şi norme de protecţie a minorităţilor – în timp ce Ungaria este de partea Consiliului Naţional Secuiesc.
‘Am primit o înştiinţare de la Curtea Europeană de Justiţie că instanţa a aprobat cererea de intervenţie a Slovaciei, a Ungariei, a Greciei şi a României, citesc în ordinea datelor intervenţiilor. Aceste state au termenul la 25 iunie să depună în scris argumentarea intervenţiei. Pe mine mă interesează şi în primul rând cererea de intervenţie a României (care se poziţionează de partea Comisiei Europene – n.r.). Ştiţi bine că eu am cerut în scris retragerea României din acest proces, deoarece în opinia noastră nu există conflict de interese şi ar fi benefic pentru toţi dacă nu ar exista o abordare confruntativă a acestui subiect. Noi am propus şi dorim să propunem un act de nivel unional Comisiei Europene, care să fie benefic atât pentru regiunile cu particularităţi etnice naţionale şi culturale, cât şi statelor membre în care se găsesc asemenea regiuni’, a susţinut Izsak Balazs.
Liderul CNS a spus că a solicitat şi că aşteaptă acum o poziţie clară din partea UDMR, care face parte din guvern, mai ales că Uniunea, prin actualul ministru al Mediului, Attila Korodi, face parte din comisia care a lansat această iniţiativă cetăţenească.
‘Aştept o poziţie clară din partea UDMR. Ultima oară am auzit într-o declaraţie de presă că preşedintele UDMR (Kelemen Hunor – n.r.) a declarat că România a întârziat termenul cererii de intervenţie, motiv pentru care nu se ocupă cu acest subiect. Eu cred că în urma admiterii cererii trebuie să îşi revizuiască poziţia şi eu îmi exprima speranţa că va avea o poziţie foarte hotărâtă şi clară, având în vedere că un ministru al Guvernului, Korodi Attila, chiar face parte din comisia de iniţiativă a acestei iniţiative cetăţeneşti care este în faţa CEJ’, a susţinut Izsak Balazs.