Muzeul Judeţean Mureş a iniţiat demersuri pentru scoaterea din circuitul forestier a dealului pe care se află ruinele Cetăţii Gurghiului, atestată documentar în secolul al XIV-lea şi dărâmată de austrieci cu tunurile în 1708, pentru includerea acestui obiectiv în circuitul turistic, a anunţat miercuri directorul instituţiei, Zoltan Soos.
‘Cetatea de la Gurghiu era cetatea comitetului secuilor, construită în perioada lui Ludovic de Anjou în secolul XIV. Această cetate este preluată de principii transilvăneni, este o cetate princiară şi rămâne până în epoca barocă. Cetatea a fost distrusă în timpul războiului de independenţă a lui Francisc Rakoczi al II-lea, după care rămâne o ruină (…) Este o cetate imensă, dacă ar fi refăcută ar fi similară cu cetatea Devei. Ar fi foarte spectaculos să fie curăţată şi măcar parţial reconstruită, renovate zidurile existente. Sunt umpluturi imense, dărâmături de 5-6 metri. Dacă am înlătura aceste dărâmături s-ar vedea destul de bine cetatea. Există acolo cazemate şi două depozite de praf de pulbere’, a declarat presei Zoltan Soos, directorul Muzeului Judeţean Mureş.
Potrivit acestuia, Cetatea nu face parte din proiectul de reabilitare a Castelului Borrnemissza din Gurghiu – aflat la poalele cetăţii – întrucât terenul face parte din fondul forestier, iar tratativele cu Ocolul Silvic Gurghiu sunt abia la început. ‘Am început tratative cu ocolul Silvic Gurghiu, pentru scoaterea terenului din circuitul forestier deoarece ar merita să combinăm cele două situri (Cetatea şi Castelul Bornemissza – n.r.). Am făcut măsurători magnetometice ceea ce înseamnă că avem o imagine destul de clară a structurilor existente şi cu câţiva ani de muncă ar putea fi curăţate şi folosite chiar ca vinotecă, restaurante. Cred că ar fi unice ca ambianţă şi caracter. Ar fi un lucru pozitiv pentru atractivitatea zonei. Sperăm să introducem şi această zonă într-un proiect, dar prima dată trebuie scos terenul din fondul forestier’, a subliniat Zoltan Soos.
Acesta a precizat că Cetatea Gurghiului este situată pe un versant înalt de 500 de metri şi că pentru punerea ei în valoare ar fi nevoie ca 10 hectare de teren împădurit să fie scos din circuitul forestier. ‘Este vorba de aproximativ 10 hectare de teren şi această scoatere din fondul forestier nu înseamnă defrişarea pădurii, înseamnă tăierea arborilor în zonele în care există părţi de monument care ar trebui refăcute’, a precizat Soos.
În prezent în Cetatea Gurghiului se văd o serie de ziduri, unele cu înălţimi considerabile, precum şi o capelă, care însă a fost construită mult mai târziu, în secolul XIX, de episcopul romano-catolic de Egert. Cetatea Gurghiului a fost distrusă în urma unui asediu cu tunurile, care a durat aproape o jumătate de an, de trupele imperiale austriece conduse de comandantul Jean-Louis de Bussy-Rabuti, în 1708, în timpul Războiului Curuţilor.
AGERPRES