La cea de-a 11-a ediţie a Maialului Secuiesc de la Ghindari, judeţul Mureş, Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) a început colectarea semnăturilor de susţinere a iniţiativei cetăţeneşti europene privind regiunile naţionale.
Primii care au semnat formularele de colectare a semnăturilor
au fost membrii Delegaţiei Permanente a CNS şi liderii partidelor
maghiare transilvănene, prezente la eveniment. Iniţiativa poate fi
depusă pe masa Comisiei Europene dacă până la 6 mai 2020 va
beneficia de susţinerea a un milion de cetăţeni din Uniunea
Europeană. În cel puţin şapte state membre, numărul semnăturilor
trebuie să depăşească un anumit prag, proporţional cu populaţia
ţării.
Balázs Izsák, preşedintele CNS a solicitat celor prezenţi la
maial să ducă împreună spre succes această chestiune a regiunilor
naţionale. Politicianul maghiar şi-a subliniat convingerea că în
justificarea iniţiativei vor regăsi un gând apropiat sufletului
propriu atât secuii, cât şi fiecare maghiar. A mai adăugat,
totodată, că problema regiunilor naţionale este importantă şi
pentru multe alte popoare din Europa, nu doar pentru maghiari.
Krisztina Sándor, preşedintele executiv al Consiliului Naţional
Maghiar din Transilvania (CNMT) a menţionat că zece la sută din
populaţia Uniunii Europene, aprox. 55 de milioane de persoane
vorbesc limba unei minorităţi. Şi-a exprimat convingerea că, dintre
aceştia, vor exista cel puţin un milion de persoane care vor
susţine iniţiativa.
Loránt Vincze, preşedintele Uniunii Federale a Naţionalităţilor
Europene (FUEN) a anunţat solidaritatea şi sprijinul
organizaţiei-umbrelă a minorităţilor. Potrivit acestuia, la Curtea
de Justiţie a Uniunii Europene, atât iniţiativa cetăţenească pentru
protejarea minorităţilor naţionale, cât şi cea cu privire la
regiunile naţionale au câştigat împotriva Comisiei Europene. Şi-a
exprimat speranţa că nu vor mai fi necesare alte procese pentru ca
din aceste iniţiative să ia naştere legi UE. Politicianul, aflat pe
un loc eligibil pe lista candidaţilor UDMR pentru alegerile pentru
Parlamentul European, a mai spus că la viitorul congres al FUEN,
CNS va avea ocazia să prezinte iniţiativa.
Atât János Mezei, preşedintele Partidului Civic Maghiar (PCM),
cât şi István Csomortányi, preşedintele Partidului Popular Maghiar
din Transilvania (PPMT) i-au îndemnat pe cei prezenţi să semneze
iniţiativa. Acesta din urmă a afirmat că se doreşte convingerea
unuia dintre adversarii iniţiativei, Bruxellesul, să nu permită
celuilalt adversar, Bucureştiul, ca la distribuirea resurselor să
discrimineze regiunile naţionale.
În discursul susţinut, deputatul Fidesz Barna Pál Zsigmond a
accentuat că trebuie votat la alegerile pentru Parlamentul
European, în aşa fel încât la Bruxelles să existe cât mai mulţi
susţinători ai iniţiativei cetăţeneşti.
Deponenţii iniţiativei cetăţeneşti europene privind regiunile
naţionale au propus ca, în cadrul politicii sale de coeziune, UE să
acorde o atenţie deosebită acelor regiuni care se deosebesc de
regiunile din jurul lor prin particularităţile lor naţionale,
etnice, culturale, religioase şi lingvistice. Iniţiativa ar
consolida eforturile depuse pentru autonomia Ţinutului Secuiesc.
În 2013, Comisia Europeană a apreciat că reglementarea propusă
nu este de competenţa UE şi, prin urmare, nu a înregistrat
iniţiativa. Prin preşedintele CNS, Izsák Balázs şi însărcinatul
pentru relaţii externe, Attila Dabis, Consiliul Naţional Secuiesc a
atacat decizia comisiei la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene de
la Luxemburg. La proces s-au constituit parte şi România, Slovacia
şi Grecia – de partea CE, respectiv Ungaria – de partea
iniţiatorilor. Hotărârea primei instanţe de judecată, din mai 2016,
a fost favorabilă CE, dar în urma recursului din 7 martie 2019,
instanţa a anulat decizia de respingere a înregistrării, iar la
începutul lunii mai, CE a anunţat înregistrarea iniţiativei.
MTI