Copia maghiară a tezaurului descoperit în 1799 la Sânnicolau Mare, cuprinzând 23 de piese confecționate din aur, care au ajuns la curtea împăraților de la Viena, va fi expusă la Tîrgu Mureș începând de joi, 18 aprilie, și până la începutul lunii august. Directorul Muzeului Județean Mureș, Soós Zoltán, a declarat marți într-o conferință de presă că acesta reprezintă cea mai importantă descoperire pentru Europa Centrală, din perioada migrațiilor.
“Cred că în domeniul arheologiei este unul dintre cele mai cunoscute tezaure, tezaurul de la Sânnicolau Mare, pe lângă cel de la Pietroasa, pentru Europa Centrală, perioada migrațiilor, aceasta este cea mai importantă descoperire, întâmplată în 1799. A fost donat familiei imperiale, a ajuns în tezaurul lor din Viena, de acolo nu prea se poate împrumuta, așadar statul maghiar, în secolul XIX a solicitat și a primit o copie fidelă, prin tehnologia galvanoplastiei, care redă toate elementele decorative, chiar și hibele sau loviturile suferite pe parcurs și noi am reușit să aducem această copie fidelă a tezaurului din Sânnicolau Mare, care iarăși este făcut din metal prețios, deci nu este din alamă sau altceva, nici n-ar reda calitatea aurului și argintului. Sunt aici cele 23 de piese identificate în tezaur, atât s-a păstrat și a ajuns în colecția imperială din Viena”, a declarat Soos, care a adăugat că se presupune că au mai fost și altele, inclusiv o cruce.
El a precizat că prin această expoziție se dorește prezentarea contextului istoric – perioada secolului VII-VIII, perioada kaganatului avar, care este urmată după un secol de apariția triburilor maghiare în bazinul carpatic. Potrivit lui Soos, având în vedere datarea și conținutul tezaurului – o serie de piese din mediul cultural bizantin, roman târziu, sasanid (arab), din Europa Centrală, orfevrăria avară sau orfevrăria pustelor – există 4 teorii legate de proveniența acestui tezaur, el fiind revendicat de bibliografia românească, maghiară, protobulgară și avară, cea din urmă fiind acceptată de specialiști drept cea mai plauzibilă. Piesele ar fi reprezentat tributul plătit în aur de împărații bizantini către căpeteniile avare, al căror kaganat avea centrul de putere în zona dintre Banat și Tisa, pentru a nu-i ataca și a le apăra granița. Nu se cunoaște numele liderului avar care ar fi primit aceste ofrande. Acesta le-ar fi folosit în timpul unor momente festive importante, iar după înmormântare piesele respective au ajuns lângă el, astfel că ne putem face o idee despre cum arătau aceste colecții ale liderilor avari din bazinul carpatic, a arătat el.
“Piesele sunt de diferite tipuri – cupe, pahare, ulcioare, castroane, toate confecționate din aur sau argint, poate cele mai importante sunt în vitrina din mijlocul expoziției, unde avem aceste ulcioare superbe și unde parțial se regăsesc ulcioare de influență sasanidă, parțial orfevrăria avarilor se regăsește, cu aceste decoruri florale vegetale. Și desigur regăsim și orfevrăria bizantină, deci sunt o sumedenie și confluențe, evident la piesele care sunt mai favorizate de orfevrarii au fost copiate simbolurile. Și ce este interesant încă, aceste pahare cu capete de taur, ele sunt destul de des folosite la începutul secolului XX, în art nouveau, deci au o influență și după 1.000 și ceva de ani pe harta central-europeană”, a mai declarat Soós. (E.G)
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.