Săptămâna trecută IȘJ Mureș a publicat rezultatele sondajului elevilor claselor a VIII-a referitor la opțiunile școlare pentru anul școlar viitor.
Rezultatele sondajului arată, pe de o parte, o realitate tristă: foarte mulți elevi preferă să urmeze un profil liceal care nu necesită un efort intelectual prea mare, dar care se poate finaliza cu o diplomă care să ofere o meserie la terminarea liceului, în special o meserie care poate aduce un profit mulțumitor.
Însă, din păcate, în spatele acestei alegeri se ascunde adeseori lipsa de interes pentru învățătură și dorința de a face bani rapid și cu muncă cât mai puțină. Pe de altă parte, cea mai căutată specializare este științe ale naturii, care oferă opțiuni multiple de a urma o facultate, mulți absolvenți mureșeni de liceu orientându-se spre facultatea de medicină.
Trebuie să sesizăm, de asemenea, că specializările ce țin de școlile profesionale în continuare nu sunt foarte căutate, deși în ultimii ani statul a promovat învățământul profesional, oferind elevilor o bursă de 200 de lei lunar și oferind școlilor posibilitatea de a încheia contracte de colaborare cu diverse firme la care elevii să poată face practică. Elevii se feresc de specializări foarte practice, care le-ar putea asigura o diplomă de meseriaș, dar care le-ar oferi o meserie unde trebuie să pună osul și să muncească…
Teoreticul, în continuare mai bine cotat
La sondajul realizat de IȘJ au participat aproximativ 5.100 de elevi de clasa a VIII-a. Cei mai mulți elevi doresc să urmeze liceul la filiera teoretică, ceea ce este urmare a unei mentalități care se perpetuează: specializările din filiera tehnologică sunt pentru copii mai puțin dotați intelectuali, iar posibilitățile de integrare pe piața muncii nu garantează un venit salarial prea mare. Există totuși o excepție: serviciile (care se integrează tot în filiera tehnologică), unde copiii pot urma o specializare de genul tehnician în activități economice, tehnician în turism, tehnician în gastronomie, tehnician în activități de comerț.
660 de copii, adică 13% dintre elevii de clasa a VIII-a preferă această specialitate, aflată pe locul doi în opțiunile elevilor, după științe ale naturii.
La specialitatea tehnic au optat 330 de elevi, adică aproape cei mai puțini de la filierele teoretică și tehnologică cu excepția specialității resurse naturale și protecția mediului. Aici se pot pregăti pentru următoarele meserii tehnician transporturi, tehnician proiectant CAD, tehnician operator tehnică de calcul, tehnician mecanic pentru întreținere și reparații, tehnician prelucrări la cald, tehnician electronist, tehnician în automatizări, tehnician în construcții și lucrări publice, tehnician în industria textilă, tehnician designer mobilă și amenajări interioare, tehnician în instalații electrice.
Deci, în general meserii care îți pot asigura o carieră în domeniul industrial. Nici nu e de mirare că elevii nu se înghesuie la astfel de meserii, dacă ne gândim la evoluția industriei mureșene după 1990. Mai ales elevii ce locuiesc la distanță de municipiul Tîrgu Mureș probabil se gândesc că o carieră în domeniul industrial este dificilă deoarece fabricile din Târnăveni, Iernut, Sighișoara etc. sunt doar o palidă amintire a ceea ce semnifica industria în acele zone în urmă cu 20 de ani.
Ce se caută?
În 23 noiembrie, Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Mureș a publicat 183 de locuri de muncă vacante în județ. Dintre acestea, cele mai multe sunt destinate absolvenților cu studii gimnaziale, liceale sau profesionale (școală profesională). Deci, iată că este nevoie de meseriași. De ce e nevoie? În primul rând pentru că astfel de meserii sunt prost plătite, iar în al doilea rând pentru că tinerii nu mai vor să muncească.
„Eu sunt la profilul brutar-cofetar-patiser. Dar după ce termin școala profesională nu mă angajez în domeniu. Eu nu am de gând să lucrez toată viața în brutărie, pentru 15 milioane. Mai bine mă duc să lucrez în străinătate”, a spus Ionuț P., elev în clasa a IX-a la o clasă profesională din Târgu Mureș.
Probabil acesta s-a înscris la școala profesională, la fel ca mulții alții pentru că avea note prea mici pentru a-și permite să se înscrie la liceu. De aceea, nici să devină meseriaș după ce termină cei trei ani de profesională nu-l încântă.
Și astfel se creează un cerc vicios: apar locuri de muncă vacante pentru meseriași deoarece tinerii nu doresc să muncească, dar nici patronii nu doresc să ofere salarii mari deoarece știu că nu mai avem meseriași de valoare; iar salariile mici nu stimulează interesul tinerilor pentru meseriile practice.
Mai exact despre ce meserii este vorba? Pe lista AJOFM Mureș apar meserii precum: agent de vânzări, ajutor ospătar, ambalator manual, bucătar, brutar, barman, cizmar, prelucrător în industria textilă, confecționer articole din textile, cosător piese la încălțăminte din cauciuc, electrician de întreținere și reparații, electrician în construcții, lăcuitor lemn, frezor universal, frizer, lăcătuș mecanic, mașinist la mașini pentru terasamente, ospătar, parchetar, sudor, tâmplar etc.
Dintre meseriile care necesită studii post-liceale sau superioare, cele mai multe posturi vacante sunt la asistent medical generalist. În acest sens, are logică opțiunea multor elevi pentru specialitatea liceală științe ale naturii.
Ce preferă elevii?
Revenind la opțiunile elevilor de clasa a VIII-a, se observă, după cum spuneam, o lipsă de interes pentru profilele tehnice. Excepțiile sunt rare. De exemplu, la Liceul Tehnologic Iernut, mai mulți elevi au optat pentru specializarea Tehnician în instalații electrice decât pentru profilul real – Științe ale naturii.
La Luduș se observă o mare atractivitate a profilului umanist – Filologie – intensiv franceză, ceea ce este într-adevăr o curiozitate, mai ales că în prezent la modă este limba engleză.
Desigur, sunt și unele specializări atât de nepopulare încât ne mirăm cu de acestea mai sunt propuse la unele licee. De exemplu: Filologie, secția maghiară, la Liceul din Sângeorgiu de Pădure, unde doar doi elevi au optat pentru acest profil; Filologie – intensiv germană, secția maghiară, doar doi elevi au optat la Colegiul Național „Mircea Eliade” Sighișoara; Tehnician în agricultură, la Colegiul agricol „Traian Săvulescu” Tîrgu Mureș – 4 elevi au optat pentru acest profil etc.
La nivel profesional situația arată destul de dezastruos
Sunt puține școlile care vor reuși să completeze clase de 30 de elevi. Cele mai apreciate specializări sunt: mecanic auto (Liceul Tehnologic Luduș); Ospătar și Mecanic auto la Liceul Tehnologic „Ioan Bojor” Reghin; Mecanic auto la Liceul Tehnologic „Petru Maior” Reghin; Lucrător hotelier la Liceul Tehnologic Nr. 1 Sighișoara; Ospătar la Liceul Tehnologic Sighișoara; Mecanic auto la Liceul Tehnologic „Aurel Perșu” Tîrgu Mureș, precum și la „Gheorghe Șincai”. Deci, elevii care optează pentru profesională preferă mai ales profilul mecanic auto, probabil deoarece este o meserie căutată, din care poți să faci bani dacă ești serios. Iar în plus, domeniul auto probabil este atractiv pentru tinerii băieți…
În schimb, există numeroase specializări neatractive la nivel profesional, precum ar fi: tapițer – plăpumar – saltelar – nimeni nu a optat pentru această specializare la Liceul din Deda, iar doi elevi au optat la secția maghiară la Liceul din Sovata; Operator industria anorganică și tâmplar universal – zero opțiuni ale elevilor la Liceul „Ion Vlasiu” Tîrgu Mureș; Brutar – patiser – 4 opțiuni la Liceul din Iernut; lucrător agroturism – 7 opțiuni la Liceul „Ioan Bojor” Reghin etc.
Astfel, comparând opțiunile elevilor de clasa a VIII-a pentru liceu și oferta locurilor de muncă se poate constata că în unele cazuri elevii se orientează bine, ca de exemplu când optează pentru științe ale naturii, un profil la care se studiază multă matematică, fizică și biologie, ceea ce le oferă elevilor șanse multiple de a se orienta când aleg facultatea; pe de altă parte se constată că elevii nu preferă unele specializări profesionale cum ar fi cea de tâmplar, unde cererea totuși există.
În general profesorii și elevii pun lipsa interesului elevilor pentru învățământul profesional pe seama faptului că o mare parte dintre fabrici sau desființat după 1989, iar locurile de muncă în industrie au devenit tot mai puține.
Vasile Dancea
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.