În anii crizei economice (2009-2012) numărul cazurilor de insolvenţă a crescut foarte mult în comparaţie cu perioada anterioară (2004-2008). Acest lucru este cauzat şi de criza în sine, dar şi de o măsură păguboasă impusă de stat: creşterea fiscalităţii. „În perioada crizei mult mai multe firme au intrat în insolvență decât înainte. De vină este, pe de o parte, criza, fiindcă foarte multe firme nu mai au cerere, nu mai au desfacere și atunci sunt obligate să intre în procedură. Apoi, fiscalitatea este foarte, foarte mare. În perioadă de criză, când statul ar trebui să te sprijine prin măsuri fiscale favorabile firmei, la noi fiscalitatea s-a înăsprit începând din 2008 încoace, în sensul că a crescut TVA-ul de la 19 la 24%, au crescut asigurările sociale… Și atunci când faci un bilanț, dintr-un profit brut plătești 16% impozit pe profit, mai plătești încă 16% impozit pe dividende și alte taxe… Astfel, în mod normal, aproximativ 50% din profitul brut se duce pe impozite și taxe. Dacă mai ai neșansa, și foarte mulți se află în situația aceasta, să nu poți să-ți recuperezi creanțele de la debitorii tăi fiindcă la rândul lor au intrat în incapacitate de plată, atunci cu siguranță ești în pragul falimentului”, a concluzionat Pop Felicia, auditor financiar şi consultant fiscal.
Procedură greoaie
După părerea Feliciei Pop, legislaţia românească actuală referitoare la insolvenţă şi la faliment este bună, dar punerea ei în aplicare lasă încă de dorit. Astfel, în România, procedura de recuperare a creanţelor poate dura de 20 de ori mai mult decât în străinătate. ,,Legislația actuală este bună, dar procedura este un pic greoaie. Orice societate care intră în imposibilitate de plată și nu mai poate să-și onoreze creditorii este firesc să-şi declanșeze individual procedura de insolvență. Creditorii pot să declanșeze această procedură după ce parcurg anumite etape și nu reușesc dă-și recupereze creanța. Este firesc să se întâmple așa, doar că procedura este destul de greoaie spre deosebire de străinătate, unde o astfel de procedură uneori durează până la 6 luni; la noi poate dura până la 7-10 ani. Am să vă dau un exemplu: Eu nu mai fac lichidări din 2004. Am predat toate dosarele și sunt citată eronat și astăzi în anumite procese care mai durează”, a declarat Felicia Pop.
Lanţul slăbiciunilor: Șomajul
Criza a dus la falimente în lanţ, iar falimentele au dus la creşterea puternică a ratei şomajului. Acest lucru reiese cu claritate din datele primite de la Direcţia Judeţeană de Statistică Mureş. Astfel, dacă în perioada 2004-2008 rata şomajului s-a încadrat între 4,2 şi 5,2%, cu un număr maxim de 13.082 de şomeri la nivelul judeţului Mureş, începând din 2008, rata şomajului „a explodat”: în 2008 a existat un maxim de şomeri mureşeni, mai exact 19.999 de persoane, ceea ce reprezintă o rată a şomajului de 8,0%. Rata şomajului a scăzut considerabil spre finalul anului 2011, când a ajuns la cifra de 5,88%, ceea ce însumează 14.568 de persoane fără loc de muncă. Oricum, şi în prezent, la nivelul judeţului Mureş, există mult mai mulţi şomeri decât în perioada premergătoare crizei economice.
Politică defectuoasă
Desigur, creşterea şomajului a însemnat şi creşterea cheltuielilor statului în privinţa protecţiei sociale a şomerilor. Astfel, dacă la nivelul judeţului Mureş, în perioada 2006-2008 se plăteau aproximativ 30.000.000 de lei pentru protecţia socială a şomerilor, în anul 2010, cheltuielile au crescut de peste trei ori, ajungând la o sumă de aproape 96.000.000 de lei, conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică. Totuşi, interesant e că din totalul acestei sume, cheltuielile pentru formarea profesională a şomerilor au scăzut simţitor. Astfel, dacă în 2006 se alocau pentru formarea profesională 774.477 de lei, în 2010 s-au mai alocat doar 126.970 de lei (la nivelul judeţului Mureş); ceea ce dovedeşte din nou lipsa de interes şi de logică de la nivelele superioare de conducere ale ţării, care în perioadă de şomaj extrem taie craca şomerilor, adică posibilitatea lor la reconversia profesională, la sporirea şanselor de a-şi găsi un loc de muncă.
Reabsorbţie
Totuşi, vestea bună este că, datorită eforturilor depuse de către reprezentanţii Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă (AJOFM) Mureş, în ultima vreme rata şomajului a început să scadă. Astfel, ,,rata şomajului înregistrată la nivelul judeţului Mureş la finele lunii decembrie era de 5,88%, cu 2,04% mai mică decât în decembrie 2010”, a anunţat directorul executiv al AJOFM Mureş, Reghina Fărcaş. Potrivit acesteia, pe parcursul anului trecut 1.527 de şomeri au beneficiat de programele de formare profesională oferite de instituţie, reprezentând aproape 10% din numărul total al şomerilor, iar dintre aceştia aproape jumătate şi-au găsit un loc de muncă. Pentru anul 2012 AJOFM Mureş îşi propune ca prioritate creşterea gradului de ocupare în rândul şomerilor prin intensificarea tuturor măsurilor active de ocupare. AJOFM Mureş se va implica activ pe parteneriate pentru atragerea de fonduri europene.
Vasile Dancea
test