Lucian Savu, Vasile Dobrescu, Ovidiu Radian Vasu și Vasile Pop au pus degetul pe rana economiei mureșene aducând idei de redresare.
Ultimii ani au însemnat pentru judeţul nostru, ca şi pentru întreaga ţară, desființarea mai multor întreprinderi, unele cu tradiţie în industria românească. Românii au devenit un popor de datornici: nu mai producem, doar consumăm. În aceste condiţii, cum putem să ne ridicăm din punct de vedere economic? Care sunt căile de urmat pentru ca judeţul Mureş să se redreseze pe plan economic? Pentru a răspunde la aceste întrebări am cerut ajutorul a patru specialişti care cunosc mediu economic mureşean: este vorba despre profesorii universitari Lucian Savu şi Vasile Dobrescu, dar şi despre Ovidiu Radian Vasu, director adjunct al Finanţelor mureşene, precum şi despre Vasile Pop, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Mureş.
Una caldă, una rece
Înainte de a vedea care sunt posibilitățile de dezvoltare ale județului Mureș ar trebui să aruncăm o privire de ansamblu asupra stadiului actual al dezvoltării economico-sociale a județului, comparativ cu situația națională. În acest sens, mai multe detalii am primit de la Lucian Savu, conf.univ.dr. la Universitatea „Dimitrie Cantemir” din Tîrgu-Mureș și directorul ASIROM în Transilvania: „Îmbucurător este faptul că indicatorii economici și sociali ai județului Mureș au un nivel mai bun decât cei de la nivelul țării. Luând ca referință luna decembrie 2010, în decembrie 2011, indicii producției industriale în județul nostru au înregistrat o creștere de 20 de procente, iar la nivelul țării de doar 6 procente. Pe de altă parte, indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie (piața internă și externă), în județul nostru au crescut cu 20,5 procente, pe când la nivel de țară cu doar 15,6 procente. În schimb, indicatorii sociali relevă o rată a șomajului de 5,9% în decembrie 2011, față de 5,1% la nivelul țării. Câștigul salarial mediu net în județul Mureș este de doar 1.369 de lei, pe când media pe țară depășește 1.500 de lei. Aceștia ar fi câțiva parametri economico-sociali ai județului Mureș. Se poate constata că economia județului marchează un reviriment, trendul este crescător și mai bun decât cel înregistrat la nivelul țării. Cu toate acestea, nu putem spune că am ieșit din criză pentru că raportarea indicatorilor au avut ca referință anul 2010, un an profund marcat de criza economică”.
Secetă de lichidități
Situația economică actuală a județului Mureș se caracterizează printr-o lipsă de lichidități. Cum poate fi rezolvată criza lichidităților și unde care sunt principalele caracteristici ale acestei crize, am aflat tot de la Lucian Savu: „Într-o economie afectată de criză, mediul de afaceri se confruntă cu lipsa cronică de lichidități, adică insuficiența resurselor financiare își pune amprenta asupra posibilităților de dezvoltare reală a companiilor. În acest context, preocupările pentru identificarea de resurse trebuie să aibă două componente: pe de o parte, autoritățile publice locale (Consiliul Județean și consiliile locale) ar trebui să creeze cadrul instituțional și economic pentru întreprinzători, pentru dezvoltarea de afaceri noi; pe de altă parte, companiile în mod firesc ar trebui să identifice surse de finanțare care să le permită valorificarea oportunităților de pe piață. Din informațiile pe care le am, în județul Mureș autoritățile publice locale sunt destul de serios implicate în acest proces, accesând fonduri europene de peste 500 milioane euro până la sfârșitul lunii februarie 2012, făcând astfel pași importanți în direcția creării cadrului necesar dezvoltării economice a comunităților locale pe care le administrează. Acest lucru este normal, pentru că locurile de muncă mai numeroase înseamnă și mai multe impozite pentru colectivitatea locală, mai multe resurse pentru bugetul local”.
Dificultăți reale…
… „la ora actuală în procesul de dezvoltare au chiar companiile din județ, care au accesat foarte puține fonduri europene. Acestea ar fi o sursă importantă de finanțare în contextul lipsei de lichiditate. Însă companiile se confruntă cu dificultăți în procesul de atragere a fondurilor europene. Pe de altă parte, băncile au ‹‹oprit motoarele›› creditării de doi-trei ani, plasamentele principale ale acestora constituindu-le împrumuturile acordate statului, împrumuturi sigure, fără riscuri, chiar dacă sunt cu dobânzi mai mici decât cele pentru companii. În concluzie, firmele nu pot să acceseze surse de finanțare importante, venite de la bănci sau din fonduri europene”.
Turism de epocă
Redresarea economică a județului poate avea loc, din perspectiva lui Lucian Savu, prin valorificarea a două nișe de piață mai puțin vizibile de la „altitudinea” marilor antreprenori: agricultura și turismul, mai ales turismul de epocă, adică un turism neconvențional prin care turiștii să guste viața de altădată: „În ipoteza în care ar exista fonduri suficiente, oportunitățile județului ar fi agricultura, apoi valorificarea turismului de epocă: de exemplu Sighișoara cu Cetatea sau astfel de exemple prin care se poate aduce Epoca Medievală în ziua de astăzi. Un alt exemplu este localitatea Băgaciu unde vin turiștii din nordul Europei și trăiesc timp de două săptămâni în condițiile Evului Mediu. Noi nu avem un județ cu caracteristici geo-climatice extraordinare, de aceea trebuie exploatate aceste resurse neconvenționale de turism. Trebuie amintit în acest context și turismul bazat pe exploatarea anumitor personaje istorice cunoscute la nivel internațional, de exemplu ar trebui valorificată mai intens asocierea Sighișoarei cu Dracula”.
Mult necesara concordie politică
Desigur, politicienii pot fi un factor extrem de important în dezvoltarea oricărei comunități locale. Dar pentru aceasta, este nevoie politicieni devotați bunului mers al vieții economice și sociale a județului, nu doar propriilor interese financiare. În acest context, Lucian Savu aduce în discuție sintagma de „concordie politică”, adică o bună-înțelegere între politicienii diferitelor partide, înțelegere care s-ar putea concretiza într-un efort comun pentru dezvoltarea economiei județene: „Politicul are un rol foarte important în implementarea cu succes a unor programe sau proiecte de dezvoltare, indiferent de domeniul vizat. In acest context politicienii ar trebui să aibă ca obiectiv primordial comunitatea de unde pleacă. Sintagma si conceptul „concordie politică”, par a fi ceva utopic la ora aceasta: toți politicienii dintr-un județ să facă front comun pentru bunăstarea comunității județului respectiv. Ei ar trebui să facă loby pentru atragerea de fonduri de la bugetul de stat, coroborat cu identificare de oportunități pentru dezvoltarea afacerilor în județ. De exemplu, Nokia a venit la Cluj pentru că a găsit un mediu propice pentru dezvoltarea afacerii (deși exemplul ține deja de domeniul trecutului). Concordia politică ar putea depăși granițele utopiei numai în condițiile în care politicienii de „mâine” ar răspunde unui profil educațional și comportamental care să le permită să înțeleagă foarte bine mecanismele economice și sociale, să înțeleagă foarte bine modul de formare și alocare a resurselor, să aibă o situație financiară bună pentru a nu fi tentați să-și risipească energiile pentru bunăstarea proprie și mai puțin a comunității din care provin. Dacă ar exista concordie politică cred că atragerea de fonduri ar fi mai facilă”.
Deblocarea arieratelor
Despre soluţiile de îmbunătăţire a situaţiei economice judeţene am vorbit şi cu Ovidiu Vasu Radian, directorul executiv adjunct al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Mureş. Dânsul consideră că economia judeţului ar începe să se mişte dacă firmele şi-ar încasa debitele restante: „Economia județului se reflectă în ceea ce înseamnă încasări de impozite și taxe. Există o scădere a nivelului de încasare din impozite și taxe față de anul trecut, în primul rând din cauza sectorului de construcții. Una dintre problemele scăderii economice din România consider că este neplata arieratelor către furnizori. În momentul în care contractezi o lucrare și nu ai resurse financiare să faci și plăți la acele contracte, degeaba vedem că se ridică obiective, dacă acele obiective sunt făcute pe credit comercial. Statul este primul care lucrează pe credit comercial. El ar trebui să aibă bugetare de așa natură încât să nu trebuiască să se crediteze la furnizori de servicii și produse. Una dintre problemele din economia reală este că nu se plătesc arieratele, statul trebuie să-şi plătească furnizorii. Și aici vorbim de sume foarte mari. Deblocarea sumelor este una dintre soluții…”
Responsabilizare şi facilităţi
„O altă soluție este găsirea unei pârghii de responsabilizarea a factorilor de decizie. Nu este normal să angajezi lucrări dacă nu ai buget, după cum s-a făcut adeseori în România. În momentul în care blochezi plăți, ai blocat economia!”, explică Ovidiu Vasu Radian. În plus, acesta consideră că politicul are un rol important în crearea locurilor de muncă, prin atragerea investitorilor: „În județul Mureș, una dintre probleme este lipsa locurilor de muncă. Dacă din noiembrie până în februarie am avut o scădere considerabilă de locuri de muncă, după cum se vede din contribuțiile sociale încasate, ne dăm seama că o problemă este oferta limitată, adică trăim o perioadă grea în care afacerile nu funcționează bine. Am observat o scădere a societăților comerciale. O soluție ar fi o implicare, tot în zona politicului, a administrației locale, pentru crearea de facilități pentru diferiți investitori. Județul Mureș nu poate să devină atractiv pentru investitori decât dacă există un consens la nivelul fiecărei administrații locale de acordare a anumitor facilități”.
Un mare potenţial: turismul
Ovidiu Radian Vasu vede în zona turistică cel mai mare potențial de creştere economică: „Potențial neexploatat pe domeniul economic în județul Mureș văd în zona de turism. În momentul în care se dezvoltă turismul, avem o dezvoltare în toate domeniile. Suntem un județ cu potențial turistic: avem stațiunea Sovata, avem posibilitatea de agroturism, avem Sighișoara, care nu este exploatată de ajuns. Sighișoara s-ar putea transforma într-o zonă de importanță economică nu doar la nivel local sau european, ci chiar și mondial. Vorbim de conceptul Dracula, de mitul Dracula, care nu este exploatat. S-a încercat, dar tot factorul politic n-a reușit să-i dea o coerență în momentul în care s-a dorit să se facă la Sighișoara Dracula Parc…
Suntem în centrul țării și consider că avem o poziție privilegiată din punct de vedere turistic, mai ales că avem și un aeroport în zonă, care ar putea fi valorificat și el mai bine. Din punct de vedere turistic, în județul Mureș se încearcă o dezvoltare haotică, dar nu s-a făcut un proiect mare pentru tot județul în care să fie incluși toți factorii implicați: Consiliul Județean, primăriile, Aeroportul Transilvania etc. Trebuie găsit un consens în acest județ fără să se țină cont de etnie, de apartenență politică, astfel încât tot ce are în valoare județul să fie scos în evidență”.
Fonduri şi specializare
Românii ar trebui să profite mai mult de fondurile europene, care ar putea impulsiona serios economia, consideră Ovidiu Radian Vasu: „O altă problemă este absorbția fondurilor europene. Noi, românii complicăm lucrurile, în loc să traducem modul în care alte țări absorb aceste fonduri. Este o zonă în care ar putea intra bani în țară și care ar putea mișca economia reală. În momentul în care avem absorbție de 3-4%, cum poți să te folosești de acei bani? Ar trebui să absorbim banii în proporție de 90%…”.
În plus, dacă dorim să avem producţie de calitate, trebuie să ne specializăm. Din păcate, învăţământul românesc nu pune accent pe această chestiune. „O mare problemă în România este nespecializarea. În vremea comunismului se făcea specializare pe domeniul tău de activitate, se făcea practică, niște lucruri extrem de importante pentru economia reală: erau pregătiți oameni pentru viitor. Însă, acum fiecare își face o societate comercială și adeseori oameni nu sunt pregătiți să conducă acea societate comercială. Răspunderea este doar de la o anumit nivel. De abia de puțin timp s-a introdus un soi de răspundere în care cineva care a falimentat o firmă și i s-a atras o răspundere solidară pentru falimentul acelei firme, nu mai are dreptul să deschidă o altă firmă. În România, lipsește specializarea și atunci normal că nu sunt rezultate în spectrul economic pentru că nu ești pregătit să faci o anumită activitate. În acest context pot spune că ar trebui să ne folosim de rămășițele trecutului. De exemplu, avem specialiști în industria chimică, sau în alte domenii, care ar putea fi valorificaţi în domeniul muncii”, a declarat Ovidiu Radian Vasu.
Asociaţii agricole
În continuare, Ovidiu Vasu, îşi expune ideile referitoare la dezvoltarea agriculturii, un sector economic foarte important, care ar putea fi profitabil în condiţiile în care oamenii şi-ar comasa terenurile: „O creștere economică ar putea avea loc datorită agriculturii, iarăși un sector neexploatat suficient. Ar fi benefică impulsionarea fermierilor de a comasa suprafețele agricole, ceea ce făceau comuniștii prin înființarea CAP-urilor, dar cu un iz privat. Trebuie să înțeleagă oamenii că doar marile exploatații vor aduce profit. În sectorul agricol este foarte mult pământ neexploatat. Trebuie găsite pârghii prin care să impulsionăm populația din mediul rural să înceapă investițiile în agricultură: comasarea terenurilor, încadrarea în asociații. Există o bursă a cerealelor, se pot vinde, e de viitor și ar fi o importantă sursă la buget. Trebuie ca factorii de decizie să-i facă pe oameni să conștientizeze importanța agriculturii și a veniturilor care se pot obține din agricultură”.
Crudul adevăr
Directorul adjunct de la Finanţe, Ovidiu Radian Vasu, a adus în discuţie şi câteva adevăruri greu de digerat, care explică starea economică actuală şi care ne arată că noi, românii, suntem un popor de datornici, dar această situaţie ni se datorează din păcate nouă, fiindcă nu am ştiut să profităm de moştenirea economică a trecutului: „Legat de producția în alte sectoare (decât turism și agricultură) este foarte greu să faci o întreprindere, să o scoți de la zero în momentul în care vorbim de o concurență europeană, de un spațiu unic european unde alte țări sunt mult mai avansate în tehnologie decât noi. În sectorul industriei, doar ce este investiție străină poți să zici că este 100% în trend cu cerințele europene. Da, avem la Reghin Mavriprod, avem IRUM care s-a legat de anumite tehnologii din zona europeană și produce tractoare. Este o companie importantă pentru județul Mureș. Dar, în rest, foarte puțini au reușit cu cifre de afaceri importante.
După 89 aveam undeva la 2.000 de fabrici de producție care în 10 ani s-au prăpădit. Una este să preiei și să adaptezi la nivelul de astăzi și alta este să distrugi tot și să o iei de la zero. Despre ce industrie vorbim în România când noi trebuie să începem în multe domenii de la zero? N-avem industrie în România fiindcă au fost interese, inclusiv din afară, să nu avem, să fim o piaţă de consumatori. În perioada 2004-2008 ne-am transformat 100% într-o piaţă de consumatori, nu de producători. Suntem o ţară de datornici, nu mă refer la bugetul de stat, eu vorbesc de fiecare cetăţean în parte. Până la urmă cum poate fi o ţară ţinută sub control economic? Prin datorii…”
În plus, Ovidiu Vasu prezintă şi un exemplu de succes, în care oamenii au ştiut să profite de rămăşiţele trecutului: „În județul Argeș există un CAP care nu s-a desființat, ci s-a transformat în asociație, s-a retehnologizat, s-au luat tractoare și utilaje de ultimă generație și a ajuns la o cifră de afaceri undeva la 100 de milioane de euro. Este singurul CAP care s-a menținut, transformându-se în asociație. Imaginați-vă că în fiecare comună ar exista așa ceva… Despre ce sume vorbeam în economia reală?”
Valorificarea materiei prime
Alte idei interesante sunt aduse în discuţie de prof.univ.dr. Vasile Dobrescu, care a activat în cadrul Universităţii Petru Maior şi este specializat inclusiv în domeniul istoriei economice: înfiinţarea unei bănci care să asigure credite ieftine întreprinderilor mici şi mijlocii, dar şi în fiinţarea de asociaţii în diferite domenii şi deschiderea de magazine specializate ale producătorilor, care să le asigure acestora vânzarea produselor: ,,Ar trebui valorificată materia primă, de exemplu în industria lemnului. Se găseşte forţă de muncă calificată în industria lemnului, în industria de prelucrare a lemnului. Ar trebuim să nu mai exportăm lemnul nefinisat fiindcă astfel, prelucrând lemnul în ţară, se vor crea locuri de muncă şi prin prelucrare obţinem venituri mai mari prin valorificare pe piaţa internă, cât mai ales externă. Apoi, ar trebui realizate asociaţii, în orice domeniu, pentru promovarea produselor, chiar prin deschiderea magazinelor proprii. În agricultură, performanţele pot fi realizate prin organizarea asociaţiilor de tip cooperatist, de exemplu asociaţia fermierilor din judeţ care să realizeze contracte stabile cu procesatorii de produse agricole: mori, brutării etc. Ar trebui realizate magazine specializate (de exemplu produse lactate, carne) în centrele urbane prin care fermierii să-şi vândă produsele. În plus, ar fi bine să se extindă culturile de plante tehnice: sfeclă de zahăr, in, rapiţă, cânepă; paralel pot fi înfiinţate nişte întreprinderi prelucrătoare pentru obţinerea unor produse finite.
În plus, turismul poate fi şi el valorificat, mai ales pe zona Sighişoara. Pentru zona de turism trebuie făcută popularizarea necesară cel puţin la nivel naţional. Pentru atragerea turiştilor s-ar putea organiza excursii la toate obiectivele turistice ale judeţului, iar turismul laic ar trebui îmbinat cu cel religios”.
Banca întreprinzătorilor
Vasile Dobrescu vine în continuare cu o idee ce pare la momentul actual utopică, dar care a fost o realitate în trecutul românesc şi care, pe viitor, ar putea fi pusă în aplicare: realizarea unei bănci care să acorde credite ieftine şi sigure întreprinzătorilor: „Pentru soluţionarea creditelor, întreprinzătorii mici şi mijlocii pot depune fonduri pentru realizarea unei bănci care să le asigure creditări în condiţii ieftine, lor şi altora, dar mai ales lor. Banca să ţintească nu neapărat dobânzile mari şi imediate, ci un flux de credite permanent, ieftin şi sigur. Fondurile se pot fi realizate prin depunerile întreprinzătorilor. În tradiţia anterioară a instituţiilor de credit româneşti au existat astfel de bănci, chiar cooperative de credit la nivelul comunelor. Ideea poate fi realizată fiindcă avem resurse umane: există facultăţi care pregătesc funcţionari bancari. O bancă tânără care poate să acapareze atenţia poate să aibă succes”.
Capital străin
Câteva idei despre posibilităţile de dezvoltare economică a judeţului ne-a transmis şi Vasile Pop, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Mureş: „Oportunitatea de redresare a economiei este industria. În curând vom avea o întâlnire cu reprezentanţi ai asociaţiei întreprinzătorilor mici şi mijlocii din Germania şi sperăm să vină în judeţ mai mulţi investitori din Germania şi capital din Germania. În plus, ar fi benefică creşterea ponderii firmelor cu activităţi productive: ramuri productive cât mai multe, iar produsele să fie cât mai competitive. De asemenea, agricultura trebuie dezvoltată. Apoi, pe orizontală, se pot dezvolta şi alte activităţi pe baza agriculturii. Agricultorii ar trebui să se organizeze în asociaţii”.
Vasile Dancea
buuun articol. Sunteti buni Punctul. Sunteti Buni!