Una dintre ameninţările adresate conducerii Universităţii de Medicină şi Farmacie este cea privind tăierea finanţării, deoarece instituţia nu ar avea nicio cartă valabilă nici o nouă conducere validată. Totuşi, tăierea finanţării ar afecta atât maghiarii, cât şi românii.
Amenințarea
Săptămâna trecută, conducerea Universităţii de Medicină şi Farmacie a primit o scrisoare de la Ministerul Educaţiei prin era anunţată că se vor lua măsuri drastice dacă nu respectă Legea Educaţiei. Una dintre ele se referea la suspendarea finanţării, şi anume că banii pentru salariile cadrelor didactice nu vor mai fi viraţi. Ceea ce însă nu i-a demobilizat pe reprezentanţii UMF care au susţinut pentru a ,,n” oară că nu sunt de acord cu linia de predare în limba maghiară decât dacă aceasta este înfiinţată potrivit criteriilor ARACIS. „Orice formă de învăţământ nou-înfiinţată într-o universitate trebuie să aibă evaluare ARACIS şi acceptul de a funcţiona pentru că articolul 361 din legea învăţământului spune clar că într-o universitate acreditată dacă iau fiinţă alte structuri care nu sunt evaluate ARACIS, universitatea respectivă intră în desfiinţare, iar factorii responsabili sunt învinuiţi penal. Ideea noastră a fost şi rămâne: întâi să avem cadre didactice suficiente, să se scoată la concurs şi atunci când există posibilitatea înfiinţării liniei maghiare să o facem fără ca să piardă nimeni, deci cu respectarea în totalitate a legii”, a afirmat din nou rectorul UMF, prof. univ. dr. Constantin Copotoiu.
În cadrul facultăţii nou-propuse, prodecanul UMF, prof. univ. dr Szabó Béla, a declarat că terminologia de specialitate ar urma să fie studiată în paralel în limbile română și maghiară de către studenții maghiari, pentru ca ei să poată profesa în România. Acesta a mai susținut că profesorii maghiari sunt de acord inclusiv cu o acreditare provizorie, care presupune ca timp de 5 ani examenul de licență al absolvenților UMF Tîrgu-Mureș să fie susținut la o altă facultate. „Orice structură-nou înființată totdeauna primește un interval la care să se dezvolte pentru a corespunde cerințelor. Noi suntem de acord și cu acreditare provizorie, dacă e să o luam așa, aceasta înseamnă că timp de cinci ani trebuie să mergem la altă universitate acreditată numai pentru examenul de licență”, a spus Szabó Béla.
Studenţii, pro şi contra
Liderul Ligii Studenţilor români din UMF, Dan Zolog susţine că prin hotărârea de Guvern promovată s-ar încălca atât autonomia universitară cât și o parte din prevederile Legii Educației și normele ARACIS privind calitatea învățământului. „În momentul de față am văzut și noi hotărârea de Guvern și nu ni se pare normală. În opinia noastră, nu este o soluție viabilă deoarece se trece peste autonomia universitară și se încearcă într-un fel o scindare etnică, iar asta nu este bine. Noi credem că nu e nevoie de o hotărâre de Guvern pentru că se putea rezolva strict la nivel de universitate, prin Senatul universității. Acolo sunt oameni competenți care pot rezolva această problemă, trebuie doar să se ajungă la o înțelegere”, a spus acesta.
Reprezentanţii studenţilor maghiari susţin că rezolvarea situaţiei este în curtea Guvernului. „Noi vedem soluționarea problemei actuale prin hotărârea Guvernului. Credem că doar astfel se poate crea linia maghiară. Până acum am încercat și soluții prin care să nu fie nevoie de o hotărâre de Guvern, dar fiindcă nu s-a putut soluționa astfel, nu am reușit să ne înțelegem cu conducerea Universității, a fost nevoie de o hotărâre de Guvern. Noi credem că nu încalcă nici autonomia universitară, nici legile în vigoare”, a precizat Bauer Orsolya, purtătorul de cuvânt al Asociației Studenților Maghiari.
Ce spune specialistul în drept?
Avocatul Lucian Chiriac face referire în primul rând la Constituție, care la articolul 32 spune că „Autonomia universitară este garantată”. Apoi, în Legea 1/2011 a Învățământului se precizează că libertatea academică este garantată prin lege. La articolul 123 se menționează următoarele: „Instituțiile de învățământ superior se organizează și funcționează independent de orice ingerințe ideologice, politice sau religioase. Autonomia universitară dă dreptul comunității universitare să-și stabilească misiunea proprie, strategia instituțională, structura, activitățile, organizarea și funcționarea proprie, gestionarea resurselor materiale și umane, cu respectarea strictă a legislației în vigoare. Aspectele fundamentale ale autonomiei universitare se exprimă în Carta universitară, aprobată de senatul universitar, în concordanță strictă cu legislația în vigoare”. În atare condiții, spune avocatul Chiriac, Guvernul și-a depășit puțin cadrul legal, deși ar avea totuși o portiță pe care nu a utilizat-o însă. Acea prevedere legală apare în aceeași lege, la articolul 132, unde la aliniatul 3 se precizează: „Într-o instituție de învățământ superior de stat, Guvernul, cu consultarea senatului universitar, poate să înființeze și să finanțeze un program de studii sau o facultate cu acele programe de studii care răspund unor cerințe stringente de instruire și formare profesională în domenii de interes național. Programele de studii astfel propuse se supun reglementărilor legale în vigoare referitoare la asigurarea calității în învățământul superior”. Mai apoi, același articol la aliniatul 5 o spune și mai clar: „În situații temeinic justificate, Guvernul, la propunerea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, poate înființa facultăți, în cadrul universităților de stat, cu consultarea senatului universitar”. Sunt totuși și legat de aceste prevederi cel puțin două probleme. Prima ar fi neconsultarea Senatului UMF (deși avizul putea fi negativ, însă nici acesta nu există). Apoi, a doua problemă legată de respectarea calității în învățământ, adică normele ARACIS, singura instituție din România care are abilitatea de a da avize și acreditări universităților. Iar aici, noua facultate, dacă va fi înființată va avea mari probleme la acreditare. În plus, solicitarea acreditării, potrivit legii, se poate face doar după doi ani de la absolvirea primei promoții. Pentru o facultate de medicină de șase ani, asta e este o chestiune de durată. În concluzie, avocatul Chiriac este de părere că o Hotărâre de Guvern care ar fi adoptată în actuala formă propusă de Guvern este total lipsită de fundament legal.
Educaţia în limba minorităţilor
În iunie 1998, UDMR cerea înfiinţarea unei universităţi maghiare de stat la Cluj-Napoca, denumită Petofi-Schiller. Ministrul Educaţiei de atunci, Andrei Marga, a refuzat aprobarea proiectului şi a propus fie păstrarea profilului multicultural al universităţilor de acest gen din ţară, fie înfiinţarea unei universităţi noi, situate la graniţă. Până la urmă proiectul a fost abandonat. Mai mult succes a avut UDMR însă cu transformarea Liceului Teoretic Bolyai Farkas în liceu cu predare exclusivă în limba maghiară. În 2005, liceul a devenit şcoală cu predare exclusiv în limba maghiară, ca urmare a protocolului politic dintre UDMR şi PSD din anul 2002.
Ligia Voro, Cătălin Hegheş, Vasile Dancea
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.