Dacă în domeniile dezvoltare, industrie, cultură și altele, județul Mureș nu reușește să domine topurile naționale, adeseori nici măcar regionale, totuși județul nostru a reușit să se facă remarcat la nivel național, ocupând locul I la furturi din pădure (după cum arată ultimul Raport Greenpeace privind tăierile ilegale din pădurile României, 2016)! Iar față de anii trecuți am „progresat”… De exemplu, în urmă cu un an eram „doar” pe locul 5 în țară.
Vestea bună este că în ultimii ani s-au înmulțit atât numărul de cazuri depistate în țară, cât și în județul Mureș. Desigur, vestea este bună pentru că autoritățile au reușit în ultimii ani să depisteze mult mai eficient ilegalitățile referitoare la păduri… Astfel spus, acum câțiva ani, mult mai mulți hoți rămâneau neprinși. În acest sens, atât Radarul pădurilor, cât și legile mai stricte au dat rezultate… Iar, acum și societatea civilă are un rol din ce în ce mai importat: mureșenii încep să sesizeze autorităților tăierile ilegale pe care le observă.
Mai puține furturi
Chiar dacă ne situăm pe locul I în țară, furturile de lemn au scăzut semnificativ față de anii trecuți în județul Mureș.
În 2016 (anul la care face referire ultimul Raport Greenpeace), județul Mureș e pe primul loc în ceea ce privește numărul de cazuri de tăieri ilegale – 1.057 de cazuri (11%), la mare distanță de locul doi, județul Brașov – 664 de cazuri. În 2015, chiar dacă Mureșul a ocupat locul 5, au fost înregistrate mult mai multe tăieri ilegale – 1.614 cazuri. În perioada 2013 – 2014, județul Mureș a fost pe locul trei în țară în privința tăierilor ilegale, cu 3.351 de cazuri.
De fapt, scăderea numărului de tăieri ilegale e un fenomen înregistrat la nivel național. în 2016 au fost identificate 9.444 de cazuri de tăieri ilegale la nivel național (în scădere semnificativă fată de anii anteriori), dintre care 5.222 au constituit fapte penale, media pe zi de contravenții și fapte penale fiind de 26 de cazuri/zi. Vestea bună e că deși în anul 2016 s-au înregistrat 5.222 de infracțiuni, cifra aceasta reprezintă o scădere cu 47% față de anul anterior. De fapt, per total a scăzut numărul cazurilor de tăieri ilegale: în anul 2015 au fost înregistrate aproape 100 de raportări pe zi de tăieri ilegale de arbori. Dar, anul 2015 a fost unul dezastruos: au fost înregistrate de trei ori mai multe furturi faţă de valoarea înregistrată în 2009-2011.
„Înjumătățirea numărului de cazuri de tăieri ilegale e rezultatul unor noi prevederi legislative care au sporit numărul și valoarea sancțiunilor, a unei mai mari implicări a societății civile în procesul de semnalare și a creșterii rolului Jandarmeriei în procesul de constatare și sancționare”, se arată în Raportul Greenpeace.
Des, dar puțin
Județul Mureș e pe primul loc… vestea să zicem bună ar fi că: se fură des, dar nu se fură cel mai mult: stăm prost la numărul de cazuri, dar nu și la cantitățile furate.
Interesant e că deși la noi au fost înregistrate cele mai multe tăieri ilegale, la infracțiuni, suntem pe locul 6, după Dâmbovița, Gorj, Argeș, Vrancea și Hunedoara. La contravenții suntem pe locul 3, după Argeș și Vrancea. Cele trei județe totalizează 24,84% din contravențiile aplicate la nivel național. Deci, putem concluziona că de multe ori, furturile din pădurile mureșene sunt de mici dimensiuni. De aceea, un alt clasament arată că după valoarea sancțiunilor aplicate, județul Mureș e pe locul 8.
În ceea ce privește cantitatea de lemn tăiată ilegal în 2016, aceasta se ridică la 140.964,85 m3, la nivel de țară; județul Mureș e pe locul 8. Dar, în funcție de valoarea prejudiciului nu suntem în top 10 național.
Pe de altă parte, autoritățile au confiscat destul de multe vehicule utilizate la furtul din păduri: după numărul de mijloace de transport confiscate suntem pe locul 2.
Deci, se fură des, dar nu se fură foarte mult. Situația se poate explica prin faptul că la noi în județ avem și comunități foarte sărace care fură din păduri mai ales la venirea iernii, pentru a se încălzi. Desigur, la nivel individual, un astfel de om nu poate fura prea mult: și va puncta la numărul de contravenții și la numărul de cazuri de tăieri ilegale, însă nu foarte mult la cantitatea de lemn…
Societatea civilă se implică
„Un rol important în identificarea și semnalarea cazurilor de tăieri ilegale l-a avut societatea civilă, cu ajutorul instrumentelor puse la dispoziție de către autorități ca urmare a modificării legislației în domeniu și a creșterii gradului de transparență – aplicația de mobil Inspectorul Pădurii și site-ul
www.inspectorulpadurii.ro.
Astfel, 42% dintre cazurile investigate de autorități, respectiv 3.986, au fost identificate de cetățeni și semnalate de către aceștia autorităților, în vederea aplicării de sancțiuni. Județele cu cel mai mare grad de implicare a cetățenilor sunt: Argeș și Dâmbovița, fiecare cu 7% din totalul cazurilor identificate ca urmare a sesizărilor primite, urmate de județul Dolj, cu 6%” arată Raportul Greenpeace.
Județul Mureș e pe locul 8 în acest sens, cu 177 de cazuri sesizate de cetățeni. Deci, luând în considerare numărul de cazuri de furturi din păduri, dar și mărimea și valoarea acestor furturi, după cum au fost prezentate anterior, putem concluziona că și mureșenii sunt destul de interesați și se implică în lupta pentru salvarea pădurilor.
Stăm rău cu pădurile
Studiul Greenpeace arată că România stă mai rău în ceea ce privește suprafața totală a pădurilor decât media europeană. În plus, ritmul defrișărilor s-a păstrat la același nivel în ultimii ani: suprafața acoperită de pădure a scăzut dramatic în secolul al XX-lea, ajungând azi la 28,9%. Astfel, ne aflăm mult sub media UE de 32,4% și considerabil sub capacitatea și optimul calculat la 35%. În prezent, în România pădurile acoperă 6.90 milioane de hectare iar suprafața totală de păduri afectată de tăieri totale sau parțiale este de peste 360.000 de ha.
Titi DÃLÃLÃU