De cel puţin trei ani încoace, piaţa imobiliară autohtonă se află pe un trend ascendent în ceea ce priveşte preţurile locuinţelor, chiar dacă ritmul de creştere diferă de la caz la caz.
„În Tîrgu Mureş, în anul 2017, preţurile locuinţelor au crescut cu aproximativ 10 – 15 %, în funcţie de imobil şi de cartier”, a declarat pentru Punctul Faluveghi Sandor, director vânzări la agenţia imobiliară târgumureşeană Speed Imobiliare.
Preţurile au crescut mai mult la apartamentele mai mici, iar la locuinţele de lux şi la terenuri creşterile au fost nesemnificative. „La apartamente mai mici, de una sau două camere, preţul a crescut cu 10 %, la două camere în cartierele Cornişa, Tudor – cu maxim 15 %. La apartamentele cu 3 – 4 camere creşterea a fost mai redusă, de 7 – 8 %. La terenuri sau case cu valoarea de peste 100.000 de euro nu au avut loc creşteri semnificative”, a completat Faluveghi Sandor.
Cele mai scumpe
La apartamente preţul mediu pe metru pătrat este undeva la 800 – 900 de euro. Însă, „cele mai scumpe apartamente din Tîrgu Mureş sunt penthouse-urile dispuse pe două nivele din Tudor – Pandurilor, Negoiului, care se ridică la 180.000 de euro”, a precizat directorul Speed Imobiliare.
Desigur, preţul apartamentelor diferă şi în funcţie de cartier. Astfel, cele mai scumpe apartamente sunt cele din: Cornişa, Tudor, Centru, Dâmbu, Unirii, Mureşeni, Rovinari.
Două camere
Astfel, în Centru, conform anunţurilor din ziarul Flash, majoritatea apartamentele de două camere se situează între 45 şi 66.000 de euro.
În 7 Noiembrie, acestea se situează între 45 şi 60.000 de euro. În Tudor preţurile se încadrează între 45 şi 55.000 de euro. În cartierul Unirii ofertele apartamentelor cu două camere sunt cuprinse între 43 şi 50.000 de euro.
În Mureşeni, preţurile apartamentelor cu două camere sunt în general mult mai mici, în jur de 28 – 30.000 de euro.
În Cornişa nu sunt multe oferte, dar cuprinse în general între 50 şi 70.000 de euro.
Aleea Carpaţi vine cu oferte de 40 – 45.000 de euro.
În Dâmbu, preţurile pentru două camere variază de la 38 la 50.000.
Trei camere
În zona centrală, apartamentele cu trei camere se încadrează între 43 şi 90.000 de euro.
În 7 Noiembrie, pentru trei camere, preţurile variază între 60 şi 80.000 de euro. În Tudor găsim preţuri cuprinse între 55 şi 70.000 de euro, iar în Unirii între 55 şi 60.000 de euro.
Cartierul Mureşeni vine cu preţuri ceva mai mici: între 30 şi 50.000 de euro.
În Cornişa apartamentele cu trei camere se situează pe la 68 – 75.000.
Aleea Carpaţi vine cu oferte cuprinse între 46 şi 60.000 de euro.
Oraş mediu
Tîrgu Mureş este un oraş mediu în privinţa preţului pe metru pătrat la apartamente, situat undeva la 850 de euro.
Comparativ, Cluj-Napoca ocupă primul loc în topul celor mai scumpe locuințe, iar prețul mediu este de 1.214 euro pe metru pătrat, în creștere cu 13% față de 2015.
Clujul este urmat de București, unde prețul mediu ajunge la 1.131 euro pe metru pătrat. Urmează Timișoara, Constanța și Brașov, ceea ce ne arată că prețurile sunt mai mari în orașele cu o dinamică economică mare.
La polul opus se află orașele mai puțin dezvoltate, în care prețul mediu al locuințelor este și de trei ori mai mic. În Reșița, de exemplu, proprietarii cer 407 euro pe metru pătrat, în timp ce în Târgoviște, Zalău, Satu Mare sau Bistrița, prețurile nu sar de 560 de euro pe metru pătrat. De altfel, și cererea este mult mai mică în aceste orașe, față de cele care conduc în topul prețurilor, iar posibilitățile financiare ale locuitorilor sunt și ele mai mici, ceea ce înseamnă că și piața trebuie să se adapteze.
Spre o nouă criză?
Piața imobiliară şi-a păstrat trendul ascendent și în 2017, prin prisma faptului că stabilitatea economică a României a atras interesul multor investitori străini.
După ce piața imobiliară a suferit o scădere fără precedent în 2008 și 2009, pe fondul crizei economice, lucrurile par să se stabilizeze. Analiștii economici estimează însă că nu există niciun pericol ca prețurile locuințelor să mai ajungă la nivelul din urmă cu opt ani. Construcția ansamblurilor rezidențiale și-a revenit abia în 2016.
Există și cerere pentru apartamentele noi, mai ales că programul Prima Casă 2017 prevede că băncile pot acorda împrumuturi de până la 67.000 de euro pentru locuințele mai noi de cinci ani, iar statul garantează 50% din valoarea împrumutului, față de 40%, cât este garanția în cazul locuințelor vechi, în timp ce avansul minim este păstrat la pragul de 5%.
Însă, unii specialişti vorbesc de o nouă criză imobiliară. Piaţa rezidenţială traversează o perioadă similară celei premergătoare crizei financiare şi s-ar putea confrunta cu un nou blocaj cauzat de creşterea accelerată a costurilor de construcţie. În paralel, dezvoltatorii de clădiri comerciale lucrează pe o piaţă insuficient de lichidă pentru a-şi putea vinde proprietăţile construite şi trebuie să-şi abordeze diferit proiectele.
Constructorii sesizează deja o criză a forţei de muncă, chiar dacă lucrează cu precădere la proiectele generate de piaţa imobiliară. Odată puse în mişcare fondurile europene şi demarate marile proiecte de infrastructură, se preconizează că necesarul de muncitori în construcţii va fi de circa 500.000, adică cu aproape 60% mai mare decât efectivul actual. Cristian Erbaşu, preşedintele Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii se aşteaptă ca această situaţie să conducă la o dublare a salariilor din construcţii în următorii 2-3 ani. El avertizează dezvoltatorii că piaţa rezidenţială va înregistra o creştere a costurilor de construcţii şi pe fondul scumpirii materialelor şi că, în ciuda majorării puterii de cumpărare, există riscul apariţiei unei noi bule. Criza sugerată de Erbaşu ar putea apărea în cazul scăderii bruşte a cererii pe fondul scumpirii locuinţelor. În această situaţie, el sugerează dezvoltatorilor să mai reducă din marjele de profit „extrem de mari“ cu care lucrează.
Titi DÃLÃLÃU
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.