Mircea Munteanu, sociolog de profesie, este primul producător de răbarbură în cultura organizată din România. Acesta a reușit, acum șase ani, să înființeze pe o suprafață de 7 ari, la Nadeș (județul Mureș), prima cultură de rabarbură în câmp, o plantă din care nemții și englezii fac mulți bani în fiecare an.
Totul a inceput in 2011, atunci cand Mircea Munteanu, aflat intr-o vizita la Hamburg, a fost surprins de modul in care nemtii cultiva si proceseaza rabarbura, o planta regasita deseori si prin gospodariile romanesti. Nu a mai stat pe ganduri si a cumparat din Germania primele plante de rabarbura pentru a le cultiva in Romania. In pofida mai multor probleme cu plantatia, Mircea Munteanu nu a renuntat la rabarbura si a mutat in cele din urma cultura la Nades, acolo unde o cresteau si sasii, iar plantei a inceput sa-i mearga din ce in ce mai bine.
„Eu sunt nascut si crescut la tara, prin urmare, chiar daca am facut scoli, universitati, m-am dedicat domeniului sociologic, nu am renuntat deloc la ideea de a avea pamant si de a face ceva in agricultura. Acest lucru a fost un soi de ultim refugiu al meu de a-mi prezerva libertatea sa spunem. Povestea rabarburei a inceput acum circa 6 ani, la Hamburg, cand am observat pentru prima data o cultura de camp cu aceasta planta. Cunosteam planta din sat de la mine unde crestea in cele mai vaduvite locuri. Din ea se facea compot, dulceata mai rar, insa si acea placinta saseasca cu bezea, mai ales in zona Sighisoarei. Am cuparat cateva mii de radacini si am inceput sa infiintez plantatia in Romania cu soiul german Sange de Holstein”, a declarat, pentru StiriAgricole.ro, Mircea Munteanu.
In primii ani, cultura de rabarbura nu reusea sa se dezvolte prea armonios, astfel ca Mircea Munteanu a fost nevoit sa mute plantele de mai multe ori. In cele din urma, acesta a infiintat cultura in satul natal Nades.
„Dupa 6 ani de incercari pot spune ca am ajuns la niste rezultate extraordinare Recoltez de pe o planta 20-25 de petioli cu dimensiuni de 60-70 cm ca lungime si o sectiune paralelipipedica de 1,5-2cm pe 3-4 cm. Este foarte productiv acest soi german Sange de Holstein – Holstein Bloodred. Pentru a avea o cultura reusita este important ca fermierii sa dispuna de un sol care nu retinte apa. De asemenea, important de precizat este ca rabarburanu iubeste o expunere foarte mare la soare”, ne-a mai spus fermierul.
Mai nou, Mircea Munteanu a dezvoltat o alta suprafata de rabarbura, tot pe 7 ari, cu soiuri traditionale romanesti. „In paralel, vazand ca nu prea exista oameni care sa se ocupe de aceasta cultura am mers in sat si am luat mai multe radacini vechi de rabarbura. Le-am spart in rizomi si am facut un soi de pepniera. Astfel, in toamna lui 2016, in noiembrie mai exact, am infiintat de aceasta data o cultura de camp, tot pe 7 ari, cu plante traditionale de rabarbura, din soiuri pe care le intalnim in sat. Vom incepe sa recoltam de la anul pe aceasta suprafata”, spune Mircea Munteanu.
Cum se inmulteste rabarbura
Una dintre cele mai bune metode de inmultire a rabarburei este prin rizomi. „Aceasta metoda are o rata de succes de peste 95%. La maturitate, radacina plantei are un diametru de circa 30-40 cm, cu ramnificatii care se intind pana la 2,5 m in sol. In momentul in care planta este in anul 3, o putem disloca in totalitate si taiem cu securea sa spunem bucati de 200-250 gramde de radacina, care sa aiba 1-2 muguri. Aceea e radacina noua pe care o plantam si care se regenereaza in totalitate. Cel mai bine este sa realizam plantarea toamna sau primavara devreme. In ceea ce priveste inmultirea prin seminte, acestea germineaza in 7-8 zile daca le tii in rasadnite, numai ca rata de succes, in momentul in care le muti in camp, e sub 10%”, explica agricultorul.
In ceea ce priveste distantele de plantare, Mircea Munteanu recomanda sa se utilizeze o distanta de circa 80-90 cm intre plante si 90 cm – 1 m intre randuri.
„Plantele cand ajung la maturitate, cu frunzele acelea imense practic capteaza toata apa de ploaie si o directioneaza spre radacina. Nu ai nevoie de lucrari de intretinere daca ai ingrijit-o in primul an dupa plantare eliminand buruienile”, ne-a mai spus fermierul.
In prezent, tehnologia de cultura dedicata soiului german de rabarbura ajuta fermierii sa produca nu mai putin de 25-30 de tone pe hectar.
„Din pacate, cererea in tara, la momentul actual e una redusa. Nu cred ca toate magazinele comerciale mari importa mai mult de 20 de tone pe an. Pe rafturile magazinelor gasim rabarbura adusa din Germania sau Polonia, la un pret de 8-9 lei/kg. De aceea, eu am inceput mai demult si o campanie de promvare a acestei plante, nu in sens mercantil, ci in sensul de a constientiza beneficiile de consum. Am investit in traducerea a peste 30 de retete de pe site-uri americane”, ne-a mai spus fermierul.
Mircea Munteanu mai sustine ca, in pofida faptului ca rabarbura este putin cunoscuta de populatie, a reusit sa isi plaseze peste 80% din productie in hoteluri si pensiuni in zona Sighisoara-Brasov. „Pentru viitor imi propun sa realizez niste produse, sirop, dulceata de rabarbura, pe care sa le pot comercializa sub un brand, asta bineinteles daca va exista cerere. Pentru cineva care vrea sa infiinteze o asemenea cultura pretul plantelor poate fi de la 70 centi pana la 1,5 euro bucata”, ne-a mai spus cultivatorul.
Rabarbura este originara din China, sud-estul Siberiei si Mongolia. In secolul al XVIII-lea a fost introdusa in Anglia si in tarile din vestul Europei. La noi in tara planta este mai putin cunoscuta, cultivandu-se in special in Transilvania si in nordul Moldovei, dar fiind o planta adaptabila se poate cultiva si extinde in toate regiunile tarii.
Petiolurile si rizomii sunt partile utilizate ale plantei, cele dintai cu scop gastronomic iar rizomii cu scop medical. Petiolul frunzelor are un gust dulce-acrisor (2% hidratia de carbon), un continut ridicat in saruri minerale (0,5% – 0,6%, calciu, magneziu, fosfor, fier etc.), acizi organici (acid lactic, malic, oxalic), 0,5% substante proteice si vitamina C (10-15 mg/ 100 g), vitamina B1, B2, B6, vitamina A.
Printre beneficiile rabarburei, amintim: adjuvant in cazul deranjamentelor stomacale, recomandata in cazurile de constipatie usoara; este indicata impotriva bronsitei cronice, febrei cronice, astmului bronsic, inflamatiei mucoasei nazale, guturai, trateaza durerile si vanataile, stimularea apetitului, detoxifierea organismului.
Sursa www.stiriagricole.ro