Pentru că manipularea presei atinge cote impresionante în România, e cazul sa tineti cont de cateva reguli simple pentru a fi mai aproape de adevar.Desigur pentru a citi o stire e nevoie sa dati click pe titlul vazut pe o retea de socializare sau pe un site si sa lecturati intreg textul, sau macar sa-l parcurgeti partial.
Există două feluri de a citi știrile și de a consuma orice fel de informație. Uneori oamenii citesc ca să-și confirme credințele. Un alt fel de a consuma știri e de a căuta în text informații. Oamenii le folosesc pe amândouă. Oamenii tind să presupună automat că informațiile cantitative sunt corecte, dar trebuie să fii mereu conștient că cifrele alea la care te uiți ar putea fi doar niște opinii politice îmbrăcate în informații.
Există niște indicii care îți arată că cineva folosește date numerice ca să susțină un argument care nu stă în picioare. De exemplu, un articol poate anunța că ceva costă zece milioane de dolari. Dar dacă autorul alege să scrie asta în cifre (10 000 000 de dolari), probabil încearcă să-ți câștige atenția vociferând, în loc să lase numărul să vorbească singur. Încadrarea în timp pentru a crea o stare artificială de urgență e un alt semn. E mai alarmant să zici aproape zece milioane de dolari pe zi decât să zici trei sute de milioane de dolari pe lună. Și nu confunda precizia cu adevărul: dacă cineva spune „9 436 834 de milioane de dolari” în loc de „aproape zece milioane”, sunt mari șanse să fie vorba de vrăjeală mascată.
Instrucţiune elaborată de jurnalista rusă Galina Timcenko, fost redactor-şef al portalului Lenta.ru, publicată în revista „Afişa”.
- Nu credeţi în titluri. De regulă, acestea sunt scrise doar pentru atragerea atenţiei şi nu conţin neapărat mesajul ştirii. Deseori, titlul nici nu corespunde conţinutului…
- Comparaţi verbele din titlu şi primul paragraf. Anume acolo se conţine cea mai importantă informaţie. Dacă în titlu se spune „În Rusia vor fi interzise filmele străine”, atunci există o mare probabilitate că în primul paragraf să aflaţi că este vorba doar de un oarecare funcţionar care a venit cu o idee năstruşnică.
- Dacă titlul şi conţinutul ştirii nu coincid, priviţi paragraful trei sau patru. Anume acolo veţi găsi „eroul principal” (anume pentru el a şi fost scrisă ştirea sau chiar el este „comandatarul”). E foarte probabil ca aici el să fie citat direct.
- Fiti atenţi la sursă. Dacă în ştire nu există nicio trimitere – e un motiv de a avea îndoieli cu privire la autenticitatea informaţiei. Dacă publicaţia face referire la o informaţie din alt ziar sau portal – nu leneviţi si verificaţi sursa originală.
- Dacă ziarul comunică despre un eveniment, dar toţi participanţii la acest eveniment nu îl comentează sau îl neagă, atunci e un motiv în plus să suspectaţi publicaţia de dezinformare, lansare a unor zvonuri cu un anumit scop.
- Ştirea reprezintă un eveniment care a avut loc. Dacă un articol începe cu o declaraţie cu privire la inevitabilitatea unui eveniment în viitor (catastrofă ecologică, epidemie etc.), atunci această ştire nu este decât o sperietoare.
- Despre experţi. Înainte de a lua în considerare opinia lor, ar fi bine să daţi la căutare numele acestuia, pentru a-i verifica competenţa în problema descrisă în ştire.
- Ştirea conţine întotdeauna amănunte. Ele sunt puţine sau multe: adresa, timpul în care a avut loc evenimentul, participanţii, contextul evenimentului. Însă ştirea nu trebuie să conţină emoţii. Epitelele – sunt un semn de alarmă pentru cititor şi arată lipsa datelor factuale.
- Tineti cont de sursa care va prezinta o informatie, de interesele pe care le pot avea proprietarii care va ofera informatia si TRECETI TOTUL PRIN FILTRUL MINTII!