Curtea de Justiţie a Uniunii Europene cu sediul la Luxembourg a dezbătut şi în cea de-a doua instanţă cauza iniţiativei cetăţeneşti europene referitoare la regiuni, iniţiat de Consiliul Naţional Secuiesc (CNS). Sentinţa nu va fi pronunţată înaintea lunii iulie.
Procesul a fost iniţiat de Balázs Izsák, preşedintele CNS şi
Attila Dabis, însărcinatul cu afaceri externe al CNS pentru a
obliga pe cale judecătorească Uniunea Europeană să înregistreze
iniţiativa cetăţenească referitoare la regiunile naţionale. Mai
devreme, Comisia a apreciat că, în mod evident, obiectul
iniţiativei nu este de competenţa UE. Izsák şi Dabis au atacat
această hotărâre, dar în prima instanţă au pierdut procesul.
Ungaria a intervenit în proces de partea iniţiatorilor, iar România
de partea Comisiei.
Balázs Izsák a relatat agenţiei ungare de presă MTI că la
şedinţa de joi şi avocaţii celor două ţări şi-au expus punctele de
vedere şi au răspuns întrebărilor formulate de completul de
judecători. Preşedintele CNS a afirmat: pe baza întrebărilor puse
părţilor interesate, a tras concluzia că judecătorii au înţeles
esenţa iniţiativei. El a formulat această esenţă în felul următor:
“statele membre ale UE să nu se poată servi de fondurile de
coeziune ale UE pentru a implementa politici asimilaţioniste”.
Balázs Izsák a adăugat că avizul grupului intern de experţi ai
Curţii de Justiţie va fi elaborat până la data de 11 iulie, iar
completul de judecată se va putea pronunţa doar ulterior acestei
zile, iar sentinţa, probabil, va lua în considerare şi expertiza.
Preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc a explicat că în
pledoaria sa Dávid Sobor, avocatul iniţiatorilor s-a referit la
situaţia Ţinutului Secuiesc şi la acele circumstanţe în care CNS a
demarat iniţiativa. Având în vedere faptul că petenţii au solicitat
desfăşurarea procesului în limba maghiară, şi poziţia de respingere
a iniţiativei, pe care s-a plasat Comisia Europeană, a fost expusă
de către un avocat maghiar. În conformitate cu cele spuse de Balázs
Izsák, avocatul care a reprezentat România a încercat să convingă
completul că CNS doreşte de fapt să modifice organizarea
administrativ-teritorială a României cu ajutorul Bruxelles-ului,
deşi aceasta este competenţa exclusivă a Bucureştiului. Tot în
opinia lui, avocatul care a reprezentat Ungaria a oferit răspunsuri
clarificatoare importante la întrebările judecătorilor prin care a
risipit unele neînţelegeri.
Persoanele care au depus iniţiativa cetăţenească referitoare la
regiunile naţionale au promovat ideea ca politicile de coeziune ale
Uniunii Europene să acorde atenţie sporită acelor regiuni care se
deosebesc de cele înconjurătoare prin particularităţile lor
naţionale, etnice, culturale, religioase şi/sau lingvistice.
Iniţiativa ar fi dat un impuls strădaniilor de a obţine autonomia
Ţinutului Secuiesc.
Dar în iulie 2013, Comisia Europeană a apreciat că, în mod
evident, reglementarea propusă nu este de competenţa UE şi, prin
urmare, nu a înregistrat iniţiativa. Astfel adunarea celor un
milion de semnături nici nu a putut începe. Balázs Izsák şi Attila
Dabis au atacat hotărârea Comisiei în faţa Curţii Europene de
Justiţie cu sediul la Luxembourg, dar sentinţa dată în prima
instanţă, în mai 2016, a fost favorabilă Comisiei Europene.
România, Slovacia şi Grecia au intervenit în proces de partea
Comisiei, iar Ungaria de partea iniţiatorilor.
MTI
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.