De ce e bun un clopot mare?

Zilele trecute au apărut primele imagini cu clopotul-record care va fi amplasat la Catedrala Mântuirii Neamului, a doua ca mărime din Europa. Desigur, totodată au apărut tot felul de critici la adresa clopotului şi, din nou, a Catedralei. Dar…

Barcelona, Paris,  Londra, Moscova… fiecare dintre aceste orașe au cel puțin câte o catedrală cu care se laudă. Nu doar că se laudă, dar atrag mii şi mii de turişti. De ce? Pentru că sunt mari şi impresionante. De fapt, tot ce e mare are succes. Nu contează neapărat dacă e frumos, dacă e estetic sau practic. Ne putem gândi de exemplu, doar la Turnul Eiffel, care, la începuturi, părea să nu aibă niciun scop practic; desigur, nici estetic.

Deci, orice edificiu de proporţii poate fi considerat o investiţie turistică, mai ales dacă dimensiunile se încadrează în categoria recordurilor.

Cu excepţia românilor. La noi, când se realizează ceva impresionant, impunător e sau unic, ceva ce poate fi un reper turistic pentru ţară, ceva ce poate fi un record, mulţi se apucă să critice, mai ales dacă ţine de domeniul religios. În loc să ne bucurăm că se realizează şi la noi lucruri deosebite, despre care se poate vorbi admirativ în lume, noi ne supărăm. Oare nu poate deveni Catedrala Mântuirii Neamului un reper turistic prin proporţiile sale. Oare clopotul acestei catedrale, cel mai mare din lume de felul său, nu poate deveni în sine un simbol?

Până la urmă ce-ar fi fost ca şi alte popoare să fie atât de înverşunate împotriva marilor realizări arhitecturale? Ce-ar fi fost Egiptul fără Marea Piramidă (care a fost cea mai înaltă construcţie din lume mai mult de 43 de secole) sau Constantinopolul fără Sfânta Sofia?

Iar apoi, Catedrala din Bucureşti nu e cu totul şi cu totul exagerată faţă de alte repere de genul acesta din lume.

De exemplu, în Serbia există cea mai mare biserică ortodoxă din lume: Catedrala Patriarhala Sfantul Sava din Belgrad are o lungime de 186 de metri, iar înălţimea cupolei este de 119 metri, punctul cel mai înalt atingând 134 de metri. Suprafaţa catedralei este de 3.500 mp, iar clopotnița este înzestrată cu 49 de clopote. Catedrala are capacitatea de 10.000 de persoane.

Comparativ, Catedrala noastră Naţională are o lungime de 126 de metri, înălţimea de 120 de metri, cu o capacitate de 5.000 de persoane.

Iar exemplele de monumentalitate pot continua, inclusiv cu biserici occidentale. Sagrada Família (Sfânta Familie) din Spania are o înălţime de 170 de metri. Bazilica Sfântul Petru din Roma are lungimea de 186 metri, înălțimea cupolei de 138 metri, și cu o suprafață totală de peste 15.000 m², fiind cea mai mare biserică din lume.

Apoi, referitor la clopotul principal de la Catedrala românească, acesta este cel mai mare din Europa (exceptând Rusia): 25 de tone, 3,3 metri înălţime şi tot atâţia în lăţime. În prezent, cel mai mare clopot din lume este Clopotul ţarului, care are 216 tone, înălţimea de 6,14 m şi diametrul de 6,6 m. Dar, este un clopot fix, din Rusia, construit în secolul XVIII.

Concluzia: nu strică să avem şi noi nişte repere turistice-record. De ce să ne tot complacem în lucruri mărunte, când lucrurile măreţe aduc faima şi turiştii?

Iar Catedrala Mântuirii  Neamului va fi a doua ca mărime din Europa, una dintre cele mai mari din lume şi va deţine cel mai mare clopot în mişcare din lume situat într-un edificiu religios.

Titi Dălălău