Demersurile pentru construirea fabricii de formaldehidă la Reghin au fost reluate la aproape trei ani de la respingerea proiectului în urma protestelor cetăţenilor, după ce o societate specializată în producerea de pal a solicitat primăriei localităţii aviz de oportunitate pentru elaborarea Planului Urbanistic Zonal pentru reglementarea zonei industriale.
Pe fondul protestelor de stradă, Primăria Reghin nu a acordat autorizaţie de construcţie pentru această fabrică de formaldehidă în anul 2015, deşi compania a primit acordul de mediu de la Agenţia de Protecţia Mediului Mureş, pe motiv că din documentaţia din dosar a lipsit Planul Urbanistic Zonal.
Arhitectul şef al municipiului Reghin, Klaus Birthler, a declarat, pentru AGERPRES, că s-a solicitat şi s-a eliberat aviz de oportunitate pentru elaborarea ‘PUZ – reglementare Zona Industrială’ la solicitarea SC Kastamonu SA Reghin, însă acest aviz aviz a fost condiţionat de o serie de aspecte.
Potrivit arhitectului şef, avizul de oportunitate este primul pas cerut de Legea Urbanismului pentru elaborarea PUZ-ului, iar în acest aviz se stabilesc şi condiţiile.
‘Avizul pe care l-am dat putea fi şi nefavorabil, dar am dat aviz favorabil, condiţionat. Certificat de Urbanism se eliberează oricum. Eu am recomandat în plus să ţinem cont de noua reglementare privind distanţele faţă de aceste clădiri, acestea se referă la autorizaţii, nu la faza PUZ, de aceea, comisia de compatibilitate teritorială, care trebuie constituită în faza de autorizaţie, am recomandat să o constituim acum, la faza PUZ’, a susţinut arhitectul şef.
În acest sens, la nivelul Primăriei Reghin s-a format o comisie pentru compatibilitate teritorială, care a solicitat societăţii un studiu de impact asupra mediului, iar compania a pus la dispoziţie un studiu realizat în anul 2010, din care reiese că această industrie nu este, oficial, poluatoare, singurul risc existând doar în cazul unei eventuale explozii.
‘Există o rază letală, în caz de hazard, o rază de impact, are sarcină asupra parcelelor vecine. Una dintre condiţii pentru Kastamonu a fost fie amplasează obiectivul astfel încât să nu afecteze nicio parcelă vecină, fie amplasează obiectivul (fabrica) astfel încât să obţină acordul vecinilor. Conform HG 525, care este regulamentul general de urbanism, nu se pot autoriza clădiri în raza de impact sau de risc a unei industrii, aşa că vecinii ar fi prejudiciaţi dacă se amplasează o astfel de clădire în vecinătate. Există şi locuinţe în zonă, nu ştiu exact dacă în raza de impact. Industria aceasta nu este, oficial, poluatoare, dar există un risc, în caz de explozie. (…) Le-am lăsat o libertate mai mare să îşi aleagă: fie reamplasează obiectivul în terenul pe care îl deţin, să nu afecteze nicio parcelă în caz de hazard – dar şi hazardul acesta e calculat la 1 la 1 milion de ani – şi, pe lângă aceasta, am indicat şi problema centurii ocolitoare, care ar trebui asigurată la acest nivel. În urmă cu câţiva ani s-a făcut un studiu pentru devierea acestei centuri şi am zis că poate cu această ocazie stabilim şi traseul acestei centuri’, a precizat Klaus Birthler.
Din studiul prezentat comisiei constituite la nivelul Primăriei Reghin, realizat în 2010, reiese că instalaţia de fabricare a răşinilor cu o capacitate de 136.000 tone/an va fi realizată pe baza unui proiect tehnic realizat de Kastamonu Entegre, va avea trei reactoare de preparare a răşinilor ureo-formaldehidice şi un reactor pentru preparare răşini melamino-formaldehidice.
‘Efectele biologice ale formaldehidei asupra vegetaţiei sunt tratate într-un număr redus de studii. (…) Niciuna dintre speciile asupra cărora au fost efectuate studii privind influenţa formaldehidei nu se regăseşte între speciile de plante identificate de noi în zona de studiu. În legislaţia naţională şi europeană nu există prevederi referitoare la concentraţiile maxime admise de formaldehidă în relaţie cu vegetaţia. Singurele prevederi care există sunt normele referitoare la sănătatea umană, respectiv STAS 12574/87 privind calitatea aerului in zonele protejate (locuite)’, precizează studiul respectiv.
Datele dintr-un alt studiu realizat la solicitarea companiei, în anul 2013, privind simularea dispersiilor de formaldehidă emise la fabrica de clei reiese că ‘datorită faptului că nu s-a atins pragul de alertă pe teritoriul sitului natura 2000 Mociar (unde există o rezervaţie naturală de arbori seculari – n.r.) putem concluziona că impactul asupra habitatelor şi speciilor este nesemnificativ’.
Concluzia simulării dispersiilor de formaldehidă efectuate a fost că ‘impactul cumulat al emisiilor de formaldehidă asupra ariilor naturale protejate Pădurea Mociar şi Poiana cu narcise Gurghiu este nul’.
Pe fondul protestelor vehemente ale populaţiei municipiului Reghin, care solicita respingerea proiectului societăţii pe motiv că formaldehida este un element cancerigen, Agenţia de Protecţia Mediului Mureş a eliberat acordul de mediu pe baza acestor studii.
Conducerea APM Mureş a arătat în 2015 că, deşi fabrica se încadrează în obiective majore cu risc crescut de poluare, formaldehida produsă la Reghin ar urma să aibă o concentraţie de 37%, nu de 100% cum are cea produsă în fabrica din Sebeş, judeţul Alba.
AGERPRES
Foto: EcoMagazin.ro
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.